Cărțile pe care le-am adunat în lista de astăzi au în comun lupta pe care o are fiecare protagonist cu un aspect din viața lui, cel mai important fiind libertatea de a fi consubstanțial cu propriul eu și cu propriile idealuri. Libertatea de a fi liber, de a fi ascultat și acceptat sunt trei coordonate chiar ale lumii contemporane și literatura le exploatează acum cât de mult poate ea, transformându-se într-un megafon pe care îl țin în mână cei ce observă minusurile sociale. Problema omului zilei acesteia este că în libertatea lui încă nu înțelege că nu s-a eliberat de inconștienta dorință de a deține control. Omul liber, chiar metafizic vorbind, este un om eliberat de tot ceea ce îi întunecă intelectul și sufletul.

Începem cu un volum câștigător al Costa Book Award/ 2020. The Mermaid of Black Conch de Monique Roffey este romanul care pornește de la o ființă mitologică, sirena, pentru a vorbi despre nevoia de a aparține (de ceva/cuiva) și raporturile dintre oameni. Aycayia a fost cândva o femeie nevinovată pe care niște neveste geloase au blestemat-o să se transorme în sirenă, lucru care s-a și întâmplat. În apropierea insulei Black Conch, ea este atrasă de cântecul lui David, un pescar aflat în așteptarea prăzii. Câțiva turiști o capturează, iar David își propune să o salveze, pentru a se apropia de ea și, cum ne așteptăm cu toții în atsfel de situații, cei doi se îndrăgostesc, mai ales că sirena redevine om. Romanul a fost salutat de The Guardian, care observă în el și o încercare "a lui David de a discerne între dorința erotică și aceea (a lui) de a poseda".

Camille Hassan trăiește în Rosario, Argentina. Ca foarte mulți adolescenți din filme, ea are o viață cu două fețe: pe de-o parte se află familia ei cu bune și cu rele, iar pe de altă parte e fata care a primit porecla La Furia și se descurcă extrem de bine la footbal. Chiar dacă totul pare simplu, ei bine, problemele se declanșează când echipa ei se califică la un turneu și în oraș i se întoarce fostul (Diego Ferrari), jucător la Juventus, iar Camille visează să plece la facultate în America de Nord. Volumul a fost distins cu Pura Belpré Yoyng Adult Author Award/ 2021. Chicago Review of Books spune astfel: Said Mendez surprinde atât frumusețea footbalului, cât și puterea sa politică. (...) Ea (Camilla – s.n.) insistă asupra faptului că fetele au dreoptul să viseze, să vrea și să trăiască și este o plăcere să vezi cum acest personaj le face pe toate cu dragoste și furie în același timp."

Continuăm cu romanul de debut al lui Megha Majumdar. A Burning îi proiectează cititorului o peliculă dură având implicații socio-politice, în care o tânără femeie este acuzată că ar fi contribuit la un atac terorist, când în realitate ea nu făcuse decât să pună o simplă întrebare în comentariile unei postări. Volumul se axează pe trei persoane care se străduiesc să biruie o lume crudă și neînțelegătoare. Este unul dintre titlurile finaliste ale Andrew Carnegie Medal și a primit un feed-back pozitiv din partea marilor cotidiene, printre care se numără The New York Times, The Washington Post, The New Yorker și Time.

Amir este de profesie avocat, fiul a doi medici plecați din Pakistan în Statele Unite ale Americii. El își expune indirect câteva dintre problemele identitare legate de religia islamică și adaptarea la viața americană. Romanul sondează sufletul uman din unghiul acesta: un asiatic care trăiește în SUA nu știe exact dacă dorește cu adevărat să fie american, deși în același timp încearcă să se plieze vieții de pe acest continent. Această poveste a făcut parte dintre New York Times 10 Best Books of 2020 și dintre Barack Obama's Favorite Books of 2020. Romanul este și unul dintre finaliștii la Andrew Carnegie Medal for Excellence in Fiction/ 2021.

Titlul care încheie lista de azi ne duce pe frontul literaturii feministe, unde de data aceasta Vitória șterge de praf picturile unui muzeu și își dorește enorm de mult să scrie despre tablourile pe care le curăță. Pentru a-și împlini idealul, ea se căsătorește cu un bărbat bogat, iar viața ei capătă o altă consistență, întrucât observă că nimeni nu o mai ignoră așa cum se întâmpla în muzeu. Acum se poate exprima și se poate face auzită. Drept pentru care, merge să încerce baletul, spre exemplu. Acțiunea romanului nu este plasată într-un timp sau spațiu anume, ci primește un caracter universal, devenind un simbol al ideologiei feministe a scriitoarei.