În regia lui Norbert Boda, spectacolul de teatru Unde mi-e sufletul! a fost desemnat câștigătorul celei de-a X-a ediții a Concursului de proiecte pentru tineri regizori și scenografi români organizat de Teatrul Național "Marin Sorescu" în anul 2019 și este scris după o serie de poezii ale lui Marin Sorescu.

Întreaga poveste se învârte în jurul anchetei și a încercării de a găsi un vinovat pentru un fapt bizar: o femeie și-a pierdut sufletul. Victima (interpretată de Alina Mangra) nu-și mai amintește nimic din viața sa de dinainte de această pierdere. Poate vorbi, poate cugeta, dar e "un nimeni". E fără suflet. Aceasta a apelat la un detectiv (Angel Rababoc) , care să cerceteze acest furt: un domn îmbrăcat în costum, cu palton negru și un baston în mână care îi dă imaginea unui justițiar.

În scenă intră și cinci suspecți. Într-o cameră de interogatoriu ca o vitrină, aceștia răspund la întrebări fără să știe despre ce este vorba exact. Pe parcurs aflăm că fiecare dintre suspecți au avut o legătură de un fel sau altul cu victima.

Interesantă este și trimiterea direct de la începutul spectacolului la cuplul primordial, Adam și Eva. Inspectorul dă impresia că știe toate sufletele încă de la facere. Și știe că fiecare dintre ele este în căutarea perechii.

Pauza de țigară, pe care suspecții au primit-o, a fost un moment în care am aflat despre suspectul numărul 5, fostul soț al victimei, însă nu este el cel care i-a furat sufletul.

În anchetă o să descoperim personalitatea și unicitatea fiecărui suspect. De la un Don Juan (interpretat de către Marian Politic), devenit șoarece de bibliotecă, la omul care "unge femeile cu nămol" însă care nu prea are noroc în dragoste (Ștefan Cepoi), fostul, respectiv soțul încornorat (Dragoș Măceșanu), un suflet chinuit, depresiv și cel mai aproape de moarte (Corina Druc).

Sfârșitul piesei de teatru ne dezvăluie faptul că furtul este o pierdere – însăși victima și l-a pierdut pe cont propriu. Suspecții, îmbrăcați în robe negre, aducându-i câte o lumânare "victimei", pecetluiesc înmormântarea care închide firescul cerc al vieții. Și în felul acesta redescoperim scena drept chiar Purgatoriul, nu un omenesc birou de investigații.

Spectacolul este plin de momente poetice care predispun la meditație, însă toată aceasta atmosferă a fost spartă și de momente dinamice și comice pe placul publicului.

Vocea stinsă a victimei în momentele în care aceasta părea pierdută este în contrast cu siguranța interogatorului, care știe deznodământul.

Am intrat în sală și așteptam să văd un spectacol în care sufletul este furat de vreo furtună sentimentală, de vreo iubire destabilizatoare. Însă a fost total opus. Întreg spectacolul este o rememorare a vieții și o reamintire să ai grijă de sufletul tău pe tot parcursul viețiica să nu ajungi în fața morții plin de îndoieli.

Mi-a plăcut construcția personajelor și, dintre toate, ce mai mult personajul lui Marian Politic, Don Juan-ul care și-a înfrânt slăbiciunea, s-a refugiat în cărți și în sufletele găsite acolo. În acest fel și-a schimbat idealurile și s-a transformat într-un șoarece de bibliotecă. Un alt detaliu care mi-a atras atenția a fost proiecțiile video care susțin întreaga poveste. Imaginile au completat discursul actoricesc și au dat viață stărilor și personalității acestora.

Să mergem la teatru, să nu uităm! "Sufletele sunt frumoase! Sunt cele care dau sens existenței! Probabil unii oameni nu găsesc sens în existența lor și au nevoie de sufletele altora".

Distribuția:Alina Mangra / Marian Politic / Angel Rababoc / Corina Druc / Dragoș Măceșanu / Nicolae Vicol / Ștefan Cepoi

Regia: Norbert Boda

Asistență regie: Cristina Albișoru; Scenariu dramatic de Norbert Boda după texte de Marin Sorescu; Decor și costume: Ana Ruxandra Manole; Regia tehnică: Cristian Petec; Video mapping / animație video: Dana Petre; Coloana sonoră: Radu Dogaru; Sufleur: Ramona Popa;

Foto: Cristian Floriganță, Florin Chirea, Albert Dobrin