Îți aduci și tu aminte gândurile ce-ți traversau fulgerător coridoarele minții imaginându-ți viața atunci când, în sfârșit, ,,vei fi mare"? Ei, bine! Iată-te! Și iată-mă! Ani și experiențe mai târziu, visurile au devenit din ce în ce mai realiste, jocurile mai serioase și viața…mai puțin spontană. Gândim și, deci, luăm decizii, în mod firesc, cu mai multă responsabilitate decât o făceam atunci, iar responsabilitatea devine un fel de substanță ai cărei vapori se răspândesc aproape peste tot. 

Chiar și în alegerile noastre de lectură! Mulți dintre noi nu își doresc să ia decizii greșite (dificil, însă, de stabilit cum am defini greșitul în orice are legătură cu arta, iar o astfel de discuție ar presupune o analiză anevoioasă, pe care o vom lăsa pentru altă dată). Suntem determinați să simțim, să (ne) înțelegem, să privim estetic, critic, chiar. Ceea ce nu e deloc în dezavantajul nostru! Dar totuși…

În căutarea noastră de autori dintre cei mai importanți, de cărți monumentale, cu mesaje scrise în cuvinte grave ce așteaptă a fi decriptate, de volume cu lecții pe care sperăm să le învățăm pentru a deveni mai și mai și mai…pare că am uitat cum priveam literatura în copilărie. Când mesajul era simplu,  limbajul accesibil,  adresarea, neîndoielnic, prietenoasă, iar atmosfera, ludică. 

Publicată recent, marcând 700 de ani de la moartea autorului, la editura Humanitas, Divina comedie a lui Dante povestită pentru copii de Corina Anton și ilustrată de Mihail Coșulețu mi-a dat o temă de gândire și mi-a readus aminte cum citeam atunci. Dincolo de scepticismul primei întâlniri în această variantă, experiența a fost una ce, poate, ne lipsește multora, atunci când ne cufundăm în toate lecturile noastre serioase. Am fost din nou un ,,mic cititor", care la sfatul povestitoarei, ,,s-a așezat într-un fotoliu, cu cotul sprijinit de o pernă moale, am aprins lămpița" și am recitit Dante. Atâta grijă! Atâta tandrețe!

Desigur, miza nu este să revenim la stadiul lecturilor pentru copii, dar, din când în când, câteva pagini dintre numeroasele volume dedicate ochilor mari pe chipuri firave ne pot ajuta ,,să înțelegem mai bine lumea în care trăim, pe cei care ne înconjoară și chiar pe noi înșine; să învățăm ce înseamnă binele și răul, ce sunt iubirea și dreptatea, curajul și toate lucrurile care fac ca viața noastră să fie mai frumoasă și mai bună" (p. 8). Destul de serios aș spune eu…   nu-i așa?  

Dante, Divina comedie povestită pentru copii, de Corina Anton, ilustrații de Mihail Coșulețu, București: Humanitas 2021.