Mircea Andrei Florea – Larvae, Casa de Editură Max Blecher, 2020

Cu un limbaj electrizant, voit abstractizant, dar, pe alocuri, artificial, Mircea Andrei Florea debutează cu un volum care "înregistrează vibrație" și "din vibrație, emoție". Ceea ce frapează la Larvae este melanjul dintre retro-modernism, romantism edulcorat și o poetică a depărtărilor ușor sintetică. (Emanuel Lupașcu)

Amélie Nothomb – Pétronille (Trei, 2021)

Romanul acesta s-ar fi putut numi foarte bine "Ruleta rusească", pentru că abia când în scenă își face intrarea acest "joc" nebun, adică spre final, romanul capătă cu adevărat ceea ce se poate numi un conflict. Până în acel moment este o carte lejeră, aș putea spune chiar efervescentă, în binecunoscutul stil al lui Amélie Nothomb, în care principala temă este literatura și consumul de șampanie, practicate de două scriitoare cu vieți cât se poate de diferite, dar care, dintr-unul sau mai multe motive obscure, ajung pritene. O prietenie pe viață și... pe moarte, așa cum se va vedea în finalul romanului. (Romeo Aurelian Ilie)

A burning de Megha Majumdar, Scribner UK, 2021

Amir este de profesie avocat, fiul a doi medici plecați din Pakistan în Statele Unite ale Americii. El își expune indirect câteva dintre problemele identitare legate de religia islamică și adaptarea la viața americană. Romanul sondează sufletul uman din unghiul acesta: un asiatic care trăiește în SUA nu știe exact dacă dorește cu adevărat să fie american, deși în același timp încearcă să se plieze vieții de pe acest continent. Această poveste a făcut parte dintre New York Times 10 Best Books of 2020 și dintre Barack Obama's Favorite Books of 2020. Romanul este și unul dintre finaliștii la Andrew Carnegie Medal for Excellence in Fiction/ 2021.

Colibri de Sandro Veronesi, Editura Litera, 2021

Romanul Colibri are în centru un personaj memorabil prin constanță: Marco Carrera, de profesie oftalmolog. Adevărata dramă din viața lui Marco Carrera a fost iubirea platonică, de o viață, pentru Luisa Lattes, fata de care s–a îndrăgostit la nouăsprezece ani, pe când ea avea numai treisprezece, dar cu care nu a reușit niciodată să lege o relație propriu–zisă, deși au fost ocazii. Ceea ce a făcut imposibilă această utopică unire se pare că a fost contradicția flagrantă dintre "nemișcarea" lui și neputința ei de a se opri dintr–o fugă nebună. O contribuție substanțială la reușita acestui roman o au interferențele culturale, acesta fiind garnisit din belșug cu referințe din domeniul psihologiei și al psihanalizei, al medicinei, al religiei și spiritualității – al misticii creștine, iudaice și hinduse –, cu subtile referiri la simbolismul, istorie, literatură și muzică. Nu lipsește nici sportul și nici lumea virtuală. Desigur, apar și observații de modă culturală, cum ar fi postumanismul.

Pentru mine, romanul Colibri a fost și probabil va rămâne o perioadă unul dintre cele mai bune romane citite în ultima vreme, fiind de departe cea mai profundă lecție de viață împachetată livresc, expusă cu eleganță.

Aștept cu nerăbdare și ecranizarea aflată deja în lucru, sub bagheta regizorală a Francescăi Archibugi. (Romeo Aurelian Ilie)

Sunjeev Sahota, China Room, Vintage Publishing, 2021

Sunjeev Sahota a publicat anul acesta în luna mai, romanul China Room, cu un titlu parcă menit să atragă cititori de toate tipurile. Naratorul este un adolescent de optsprezece ani care pleacă în Punjab, la rude, înainte de a-și începe studiile universitare la Londra. Alienat și dependent de heroină, și-a pus în bagaje o serie de cărți menite să îi readucă pofta de viață. Vizitându-și unchiul, el află povestea străbunicii sale, care a stat izolată într-o cameră, alături de alte două fete, după ce toate fuseseră căsătorite cu trei frați. Soacra lor este cea care le duce în compania soților; fetele nu își cunosc deloc consorții, în vreme ce ei știu cine le este soție. Totul se întâmplă în întuneric, la o fermă, într-o perioadă când India trece printr-o criză economică și politică. Și această istorisire dă greutate romanului. Nominalizat la BOOKER PRIZE.