Gabriel Leanca, Roumains et Français. Images réciproques, politique et diplomatie à l'époque moderne (1829-1859), Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2021, 218 pp.; (colecția Historica, coord.: Alexandru-Florin Platon)

Volumul lui Gabriel Leanca este dedicat relațiilor franco-române din deceniile de la mijlocul secolului al XIX-lea. Autorul a ales să prezinte tematica dintr-o dublă perspectivă, una a istoriei relațiilor internaționale, alta a imagologiei. Găsim în prima parte a cărții trei capitole despre percepția diplomației franceze asupra poziției secundare a spațiului geopolitic ocupat de Principatele Române în relațiile internaționale ale epocii, iar în cea de-a doua, prin simetrie formală, alte trei secțiuni care au ca subiect imaginile formate în literatura de călătorie ori în presa din Hexagon cu privire la evenimentele politice și nu numai, ce "au cuprins" Moldova și Valahia în acele vremuri. Este un studiu atent la detalii, care utilizează numeroase surse arhivistice, manuscrise, peste 30 de periodice ale vremii, ca și o bibliografie secundară însemnată. Recomand volumul fără ezitare, căci el aduce contribuții importante într-o tematică extrem de generoasă, tradițională am spune, a istoriografiei române, chiar dacă în vremea din urmă aceasta a fost mai puțin frecventată.

Alexandru-Florin Platon (editor), Doi călători elvețieni și lumea românească la începuturile modernității (1808-1811): Léonard Revilliod și Charles René Pictet de Rochemont. Mărturii inedite, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2021, 391 pp.; (colecția Historica, coord.: Alexandru-Florin Platon)

În ultimul său volum editat în 2021, reputatul profesor Alexandru-Florin Platon ne restituie câteva istorii de călătorie în Moldova anilor 1808-1811, pe care le datorăm unor elvețieni ce își începuseră câteva afaceri la marginea estică a bătrânului continent. Relatările lui Léonard Revilliod și Charles René Pictet de Rochemont, pe care editorul le-a găsit în arhivele geneveze, întregesc tabloul stereotipurilor, clișeelor literaturii de călătorie a europenilor cu privire la autohtonii valahi sau moldoveni. În funcție de prejudecățile călătorilor din Apus, dar și ale vremurilor, erau scoase la lumină imagini despre o societate hibridă, plină de contraste, unde spiritul, moravurile, costumele etc. orientale începeau să adopte parțial elemente specifice civilizației occidentale.

Dar să îi lăsăm pe protagoniști să se exprime; iată două-trei fragmente dintr-o epistolă a lui de Rochemont către Revilliod din 4 mai 1808: "nu a trecut decât un an sau doi de când femeile s-au dat după moda europeană, încât sunt destul de lipsite de gust, deși se cred foarte elegante; cât despre bărbați, [ei] încă au costumul turcesc în toată puritatea lui [...] Dar, dacă Moldova rămâne Rusiei, așa cum se pare, li se va tăia barba și vor trebui să se îmbrace în frac. Domnii (boierii) se supun cu răbdare, căci este neamul cel mai laș care există sub bolta cerului; doamna sabie le dă crampe la stomac [...] Am cunoscut unul care spunea mereu: am onoarea să fiu prea umilul D-voastră slujitor; iar când îl întrebai ce-i face soția, răspundea: în întregime la dispoziția D-voastră." (pp. 125-126)