Revistă print și online
Cărțile sunt o intersecție, unde așteaptă la semafor mai multe instanțe: scriitorii, cititorii și ce rămâne într-o carte din creatorul ei, adică personaje, fapte, locuri. În funcție de vreme și de fițe, între pagini se dau lupte, se derulează conflicte, creându-se o zarvă demnă de luptele dintre pirați și navele imperiilor coloniale. Cărțile pregătite pentru numărul de azi mi-au dat această impresie. Ocupă numeroase sfere de interes, iar aceasta un face decât să-mi spună că lumea noastră este minunată tocmai datorită diversității și chiar contradicțiilor de idei care se iscă între culturi.
Prima incursiune o facem într-o carte ce îmbină narațiunea cu mediul virtual. Et toujours en été (Mereu pe timpul verii), de Julie Wolkenstein, este un roman de inspirație autobiografică. Expune o lume inedită, asemănătoare jocurilor video. Naratoarea își redescoperă casa din dorința de a regăsi două persoane plecate din viața ei, tatăl și fratele dispărut. Asemeni jucătorilor de Escape Games, ea va trece dintr-o încăpere în alta, pe fiecare o va reconstitui și la final va avea în fața ei povestea unei familii. Jonglând cu timpul și spațiul, acțiunea glisează din anii 2000 în anii ’70-’80 ai secolului trecut, cititorul având în fața ochilor un adevărat joc puzzle. Colecția Folio (Gallimard) a republicat luna aceasta o nouă ediție e cărții, apărută inițial în 2020.
Vietate îndrăgită atât de copii, cât și de adulți, pisica apare și în artă ca un motiv exploatat chiar de marii artiști: Lorenzo Lotto, Leonardo Da Vinci, Francisco de Goya, Auguste Renoir, Pierre Bonnard, Fernand Léger, Balthus, Andy Warhol. Țâfnoasă și pretențioasă, conștientă parcă de importanța ei, pisica își plimbă coada dintr-o parte în alta a două extreme: divin și satanic. Pentru a-i conferi mai multă atenție și a-i aduce un prinos, ca în Egiptul Antic, unde era venerată ca zeitate, Editura Chêne a publicat în 2020 albumul Chat - De la déesse Bastet au chat néo-pop (Pisica. De la zeița Bastet la pisica neo-pop) - în colecția Ça, c’est de l’art. Acesta ne aduce patruzeci de opere de artă, contextualizări, influențe și povestiri care să poată încadra mai bine imaginea pisicii.
Acum să trecem la ceva mai grav, dar care un e atât de departe de chipul mâțelor, respectiv la relația cu Divinitatea.
Scriitorul Gérard Le Gouic ne propune o serie de distihuri adunate sub titlul Exercices d’ incroyance (Exerciții de necredință), pe care Gallimard le-a publicat luna trecută. Uitând de rime și de asonanțe, poetul ne ține o prelegere despre teologia negativă, cu tonuri umile, infuzate cu părticele din adevărul uman. Respectându-l pe Dumnezeu mai mult decât ne-am aștepta, Le Gouic îi cercetează prezența-absență din perspectiva celui care a locuit o vreme în casa lui Zola și care acum e stabilit într-un orășel din Bretania, aproape de capătul continentului.
Dacă mai devreme am vorbit despre pisici, iată acum un volum fascinant, publicat anul trecut, reeditat de curând și în formă audio, la Gallimard! D’un cheval l’autre este o colecție de memorii ce încapsulează mai multe povestiri, în care Bartabas ne introduce în universul cabalin. Dresor de cai și întemeietor al teatrului ecvestru, el a lucrat de-a lungul vieții cu mai multe exemplare care l-au marcat spiritual și i-au marcat evoluția în acest domeniu deosebit: Zingaro, Dolaci, Quixote, Félix, Vinaigre, Horizonte, Le Caravage, Tsar.
Încheiem cu o întrebare: cum am putea să-i aducem un omagiu unui scriitor sau, pur și simplu, unei personalități? Volumul de poeme Tombeau de Jorge Luis Borges suivi d' Autres stèles (Mormântul lui Jorge Luis Borges, urmat de Alte stele), semnat de Daniel Kay, răspunde acestei întrebări care poate suna ciudat într-un moment când artiștii încearcă să-și câștige independența față de modelele lor. Din demersul poetului, înțelegem că el și-a scris poemele cunoscând în profunzime opera lui Borges, în special acele motive care l-au consacrat: biblioteca, tigrul, trandafirul, de exemplu, iar Editura Gallimard îl situează pe Daniel Kay în sfera poeziei critice (poésie critique), în care el comentează tușele și obsesiile lui Borges și ale altor scriitori: Georges Perros, Armand Robin, Victor Segalen.
Diana Alexandra