Revistă print și online
("Boku", "Ore", "Watashi" înseamnă "Eu" în japoneză. Dar nuanța lor este absolut diferită)
Boku trăiesc într-o insulă izolată pe pământ
Casele
Sunt îngropate în viață cotidiană
Ca să nu facă ondulații sinistre
Ca și cum ar anihila propria prezență cu subțirimea culorii
În jurul gării există 5 cabinete dentare și
3 cazinouri Pachinko
(Pariu în stil japonez!)
Chiar înainte ca Dl Corona să aducă liniștea călduță Japoniei
Această insulă era deja
tristă
O persoană care trăiește într-o casă galbenă și verde la colțul insulei
Este boku
Dar un loc unde Watashi trăiesc într-adevăr
Este
Pușcăria corpului
Numită
Boală Crohn
Pușcăria sufletului
Numită
Tulburare de spectru autistic
Durerea stomacului este nestăvilită
În toaletă minusculă
Ore arunc cuprins de pântecăraie
Japonia
Pe această insulă de pământ
De ce oare continui să scriu în limba română
Pentru că vreau să scap din închisoare
Să străpung
Deznădejdea
De a nu putea merge în niciun loc
Ore
(spune cineva care n-a mers niciodată în România)
Limba română ar fi
Pentru toți românii
Făcătură
Țesută cu
Google Translation
Cu toate acestea
Ore sunt mândru de asta
Dar watashi voi sublima greșeala
De la mândrie personală sau româna lui Tettyo Saito
Înspre noul concept
Pentru oamenii care vor veni aici în viitor
Voi redenumi asta
Sub acest nume
Cuvintele
Folosite de oameni care trăiesc între Japonia și România
Nu vor mai fi greșite niciodată
Nikkei-ruumania go
日系ルーマニア語
Limba japonezo-română
Watashi, de la insula izolată din Extremul Orient,
Înspre România,
Cu limba japonezo-română,
Continui să urlu
Pentru a dovedi
Că sunt
Boku
Ore
Watashi
Aici
Peștele meu este
Nu aud vocea cicadei, care nu vine la mine
19 august, bate vehement vântul
Cadavrele cicadei, multe. Plimbându-mă pe stradă, le găsesc o dată la 30 minute
Moartea arătându-și stomacul argintiu spre soare
Strada de vară în Tokyo este clădită din cadavrele, ale căror picioare se pliază în tăcerea călugărului
Văd o femeie
Fiul ei merge la grădinița unde merge fiica mea, acum infectat de Corona
Ea poartă un tricou vișiniu. Vreau să mă apropii de ea și zic:
- Doriți să-mi ucideți fiica?
Arzător. Umiditate agasantă. Îmi intră picăturile sudorii în ochi.
Fiica este pricepută la origami. Poate să facă o navă și un pinguin din hârtie
Am devenit si eu capabil să fac
Împăturesc un pește lângă fiica. Împăturesc, întorc, deschid.
Pielea, secetoasă
Degetele, neîndemânatice. Ea l-a completat deja
Peștele, castaniu închis, înoată în mâna ei.
Ar fi trebuit eu să-i dau naștere ei în această lume plină excrement
Aerul este necruțător. Răpește pielii hidratarea și se zvântă uman de moarte
Trebuie să o protejez, cu responsabilitate
Dar la sfârșit
Voi fi protejat eu, îmbătrânit
Voi avea curaj poate să fiu protejat de ea în viitor, probabil
Peștele meu este albastru
Din Letonia
Plutind pe marea abisală, rubinie
Confortabil te simți
Îmbrățișat de, cu toate aceasta, sensul prăpădului, ca și cum
Ai fi devorat de un gunoi năsilnic
Se transformă cerul, se tulbură alb
Încerci să zbieri, cu gura plină de ceva între apa căldișoară și gunoaie, înecându-te în mod bovin
Fără compasiune
Te trezești, Ieva alături de tine, cu ușurare și dilecțiune
Dar cu-n fragment al reastâmpărului
Obrazul ei, prielnic ca mingea de cristal
Vrei să-l pui în gură, să îl anihilezi cu dinți
În sufragerie, pe scaun
Auzi strigătura lemnului
Reverberația, nu din exteriorul tău, din interior.
"Neața, Gabriela"
Sta Ieva în fața Gabrielei, tu, cu surâs pueril, bombănind senil "Mă doare spatele mult" (ce e Leva? În loc de mă doare spatele mult, "Mă doare spatele tare/rău sau doare Mă doare spatele sau Ce tare mă doare spatele!")
"E ca o arsură în temperatură scăzută. Frigiditatea sa arde carnea mea"
Mâncând o pâine, observi cum cad firimiturile de pe buzele lui Ieva, nu-ți pasă.
La fereastră, o pasăre mare care zboară asupra apartamentelor cenușie.
Poate, un vultur. Dar. (Îmi place dar-ul ăsta punct).
"Numele lui ar putea fi Raimis," zice ea.
"Pentru soția lui, Milda, care-i încălzea ouăle, Raimis lua o mulțime de mâncare în fiecare zi. Brusc, criză existențială! Epuizat de toate lucrurile despre viața lui, lumea lui, Letonia lui, a scăpat Raimis, ca mine"
"Poate, "
Ăsta este "vultur" în limba letonă, gândești tu.
Valuri înfiorătoare.
Iei firimiturile cu degetul mare, mijlociu, le arunci pe fereastră pentru
Raimis.
O poezie pe dex.ro
Departe de România
Zice un japonez
Dilecțiune
Direcțiune
De ce sunte
ți
Atât de similare
Departe de Japonia
Ziceți dvs.
Pentru că
Dragoste tandră și pură
E
Ac
ți
unea de a conduce
În limba română
S-a născut în 1992, în prefectura Chiba, Japonia. A studiat literatura japoneză la Universitatea Meiji din Tokyo. După terminarea universități, a început să studieze limba română, datorită filmului românesc “Polițist, Adjectiv" al lui Corneliu Porumboiu. După 5 ani, visul său s-a împlinit, a reușit să devină scriitor în România. În Japonia, este critic de film și literatură.