Aș zice că nu trece nicio zi în care să nu conștientizez că fiecare persoană ascunde taine destul de obscure sau că persoane pe care le-am idealizat îmi apar acum într-o postură destul de nefavorabilă, din pricina unor cuvinte spuse la momentul nepotrivit sau a unor gesturi care le-au dezvăluit sufletul în splendida lui goliciune. Pe fondul acestor constatări, am ales pentru azi cinci titluri despre dislocările lăuntrice pe care le resimțim atunci când cineva nu este ceea ce pare.

De foarte multe ori, urâțenia îl îndepărtează pe om de artă și îl forțează să caute frumosul - mai precis acel ceva care e frumos doar pentru el. Totuși, ceea ce este grotesc sau doar neobișnuit suscită și o forță hipnotică asupra noastră, determinându-ne să cercetăm. Cum v-ați simțit când ați ascultat povești de groază, genul rudimentar, cu decor rural și sursă folclorică?

Iată că albumul Atlas des monstres connus & méconnus, semnat de Sergio Aquindo și apărut la Editura Chêne în 2020, vine în întâmpinarea curioșilor cu 78 de portrete ale unor ființe fabuloase. Autorul face apel la mitologie, cinematografie, literatură și credințe populare, pentru a crea un registru în care inventariază forțele, talentele și trăsăturile câtorva monștri, dintre care unii au devenit extrem de populari, cum este chupacabra sau omul-elefant.

Romanul la care trecem acum face referire la un alt tip de monștri și a adunat destul de multe distincții și laude, fiind apreciat și de unele ziare mari. Iată care sunt o parte dintre epoleții acestui titlu: Nebula Award/ 2021, Locus Award/ 2021, finalist la: Hugo Award/ 2021, World Fantasy Award/ 2021, Ignyte Award/ 2021, Shirley Jackson Award/ 2021, British Fantasy Award/ 2021. Destul de multe...

Ring Shout de P. Djèlí Clark ne spune o poveste din anul 1922, care începe la data de patru iulie, când secta Ku Klux Klan organizează un marș în Macon, Georgia. Problema este că între oamenii aceștia există niște ființe carnivore, cu origini demonice (Ku Kluxes), pregătite să își facă treaba. Doar trei femei de culoare se luptă ca acestea să nu își împlinească menirea, anume: Sadie, o bună trăgătoare, Chef, care a luptat în primul război mondial, și Maryse, care deține posibilitatea de a simți acele ființe, dar și măiestria de a mânui spada.

Luna aceasta a apărut o carte biografică ce aduce o contribuție substanțială literaturii de specialitate, datorită interesului său pentru o anume perioadă din viața scriitrului D. H. Lawrence. Intitulată Burning Man: The Trials of D. H. Lawrence, cartea lui Frances Wilson analizează deceniul 1915-1925, când Lawrence a avut cea mai prolifică perioadă și la finalul căruia a fost diagnosticat cu tuberculoză. Văzut ca om și scriitor, D. H. Lawrence este creionat prin detalii extrase din poveștile, memoriile și scrisorile cunoscuților săi, pus în relații antagonice cu trei adversari puternici, respectiv soția lui, Frieda, colegul de breaslă Maurice Magnus și Mabel Dodge Luhan, patronul său. Volumul surprinde și momentele petrecute în Cornwall, Italia și New Mexico, și aduce în prim plan părți neștiute ale psihologiei scriitorului. Nu monstruoase, i-adevărat, dar … insolite.

O altă carte apărută luna aceasta este și Eloquence of the Sardine: Extraordinary Encounters Beneath the Sea, aparținându-i lui Bill François. Nu este un roman sau un jurnal, ci o uimitoare călătorie în mediul marin, într-un registru accesibil, captivant și bogat în informații științifice. Scriitorul întreprinde o incursiune vizuală într-un habitat pe care îl cunoaștem din documentare sau de la ora de geografie. Printre creaturile avute în vedere se numără codul care a descoperit America, heringul care a fost cât pe ce să declanșeze un război, dar și balenele care comunică prin sunete percepute de noi drept muzică.

Rafia Zakaria este o musulmană de origine americană care a scris o carte cu un titlu destul de intrigant: Against White Feminism (Împotriva feminismului alb), ceea ce mă determină să îmi pun întrebări despre solidaritatea existentă sau nu între femei, indiferent de culoare și continent, poate chiar de religie. Într-adevăr, acest volum manifest e îndreptat împotriva feminismului care a dat orientări literare și a contribuit la emanciparea femeii, feminism ce s-a situat mereu în opoziție cu societatea patriarhală și cu idealul de supremație al bărbatului alb. În centrul acestui studiu este pusă femeia de culoare, aflată în impasul creat de ideea că doar din Occident vine orice tip de reformă. Relaxarea tuturor relațiilor sexuale ar reprezenta cel mai semnificativ punct al feminismului, alături de alte stereotipii care nu servesc femeilor de culoare.