Nu cunosc această mare: lumina e un deșert
Unde plutesc miasmele și fantomele
Și resturi de rugăciune ...
Din tencuiala murdară
așchii mărturisesc
O măreție străveche rănită
De reprimări, de lacrimi tulburi
De la balcon cu lentoare până-n fereastră
Unde soarele crud al lunii aprilie se aprinde și arde
Întrebări, semne și amenințări.
Neliniști hămesite în piept
Fără milă și fără oboseală te caută
Vorbesc cu tine și nu-ți spun nimic
Și tu îți mișt ...