Revistă print și online
În luna august s-au celebrat cărțile de ficțiune semnate de femei și traduse în mai multe limbi. Încheiem vara cu un top al prozatoarelor din România selectat dintre cele care au avut norocul să pătrundă pe piața internațională de carte.
2 aprilie 1942
Scriitoare, jurnalistă și traducătoare, a fost redactor-șef al revistei 22 și al suplimentului Bucureștiul cultural. Cea mai tradusă carte a sa este Dimineață pierdută (1984). Au mai fost traduse Drumul egal al fiecărei zile, (1975), Întâlnirea (2003), Provizorat (2010), Fontana di Trevi (2018).
15 februarie 1957
Prozatoare postdecembristă, profesor univ, scenaristă, a inițiat colecția de proză contemporană a editurii Litera, pe care o girează și în prezent. Cel mai tradus roman al său este Lizoanca la 11 ani (2009), roman urmat de Mâța Vinerii (2017), Zogru (2006), Fantoma din moară (2008), Omulețul roșu (2004) dar și de un număr mare de povestiri.
26 august 1968
Prozatoare, autoarea mai multor romane și povestiri, s-a remarcat prin Cruciada copiilor (2005), fiind și romanul cel mai tradus, urmat de Cinci nori colorați pe cerul de răsărit (2006) și de Cartea numerilor (2019). Coordonează Departamentului de Cercetare bibliografică și documentare de la Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" și ține cursuri la Universitatea din Cluj.
10 ianuarie 1960
Eseistă, publicistă, critic literar și profesoară la Universitatea din București. Dintre romanele sale s-au tradus Viața începe vineri (2009) și Inocenții (2016).
15 octombrie, 1978
Scriitoare din Republica Moldova, jurnalistă afirmată la PRO TV Chișnău. Două dintre romanele sale au fost traduse: Grădina de sticlă (2018), Vara în care mama a avut ochii verzi (2017).
1983
Este prozatoare și traducătoare. Romanele sale Interior zero (2016) și Sonia ridică mâna (2019) au fost publicate în lb. germană.
Ciprian Handru este exeget cu studii aprofundate în literatură română (Facultatea de Litere și master în studii literare românești la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca). Și-a orientat activitatea academică spre proza românească contemporană și în prezent este doctorand la Universitatea din București, pregătind o teză sub îndrumarea profesorului univ. dr. Ion Bogdan Lefter. A publicat două articole despre Adriana Georgescu și Annie Samuelli în volumul colectiv Un dicționar al exilului feminin românesc, coordonat de Emanuela Ilie, precum și un articol despre Hortensia Papadat-Bengescu în Infernul cotidian. Imaginarul bolii în literatura română, coord. Emanuela Ilie. Pe lângă acestea, a mai semnat numeroase articole și exegeze dedicate prozei actuale, dar și contribuții de proză propriu-zisă. Este redactor la revista Ficțiunea, unde ține două rubrici: Lecturi contemporane. O listă inegală și O întrebare, mai multe răspunsuri.