Da, am prins vremurile când un fir dus la ciorap îți putea ruina nu doar viața socială, ci și stima de sine. Îmi amintesc de o seară din adolescența mea, o seară de început de toamnă și sfârșit de vacanță, în care mă pregătisem minuțios să ies în oraș: fard, pantofi cu toc, rochie sexy, tot tacâmul plus nelipsiții ciorapi negri. Când am terminat, m-am uitat în oglindă și mi-a plăcut până și mie cum arătam: eram aproape "piesă". Simțeam că voi avea succes în seara aia, un simțământ pe care, în anii adolescenței, nu-l încercam prea des. M-am urcat în metrou și m-am așezat pe unul dintre faimoasele scaune din plastic portocaliu între un tânăr arătos, cu barbă de student la Teologie și o pensionară cu poșetă din macrame împletit. După primele două stații, mi-am dat seama că tânărul arătos se uita pe furiș, dar insistent la mine. "E și normal, mi-am zis, arăt beton în seara asta." Egoul meu satisfăcut și-a îndreptat spatele, și-a bombat pieptul și și-a înclinat profilul în poziția care știa că-l avantajează, desigur prefăcându-se în tot acest timp că nu observase nimic și că aerul acela de divă sigură pe sine era cea mai naturală dintre posturile lui. La un moment dat, însă, am observat că și bunicuța cu poșetă de macrame mă privea la fel de insistent, ba chiar mai insistent decât tânărul, iar asta nu mai aveam niciun motiv să-mi placă. I-am aruncat o ocheadă plină de reproș. Ea s-a aplecat delicat către urechea mea și mi-a șoptit: "Vi s-a dus un fir la ciorap." Am simțit cum panica pune stăpânire pe corpul meu de divă, ale cărui extremități au înțepenit instantaneu. Mi-am aplecat temătoare ochii și am constatat că dezastrul se confirma. Nu, nu a admirație mă privea junele și nu din invidie mă fixa insistent bătrânica. Și nu, aceea nu avea să fie seara mea de succes. M-am cocoșat la loc și mi-am ascuns picioarele sub scaun.

Acum un an, navigând pe un site de shopping, am văzut că vindeau o superbă colecție de ciorapi negri cu firul gata dus. Mai precis, cu firele. Multe fire "duse". Apoi am început să-i văd și prin oraș, purtați dezinvolt de adolescente. Am aflat că ciorapii gata rupți sunt unul dintre ultimele hituri ale ținutelor de mers în club. M-am simțit răzbunată. Așa se expiază colectiv marile frustrări. Personal, însă, deși am cochetat vreo câteva zile cu ideea de a-mi cumpăra o astfel de pereche de ciorapi și de a defila sfidătoare în metrou, nu cu un fir, ci cu un mănunchi de fire "duse" artistic, în cele din urmă am renunțat la rebeliune. Trenul pierdut o dată nu se mai întoarce sau, cum ar fi zis Heraclit din Efes dacă ar fi avut ocazia să prindă trenul galben, nu poți merge de două ori cu același metrou, chiar dacă ție ți se pare că e același, cu scaunele din plastic portocaliu tot mai jerpelite.