Literatura pe internet reprezintă unul dintre cele mai generoase obiecte de cercetare ale studiilor literare actuale, sub multiple aspecte. Înainte de toate, se relevă caracterul trans și inter (cultural, național, literar etc.) al literaturii pe internet, precum și caracterul ei hibrid, fluid – ceea ce o va face greu de clasificat... Totuși, prin plasarea la "frontiera literaturii", se va observa un joc (sic!) continuu al instanțelor inter-narative, determinând niște funcții și raporturi (și mai) greu de urmărit: ficțional – non-ficțional, realitate – virtual etc. Cu siguranță, literatura pe internet va deveni o epistemă de sine stătătoare, care își va selecta publicul odată cu trecerea timpului, găsindu-și, deci, un loc relevant în istoria literaturii românești, dacă nu a și făcut-o deja... Cum zilele astea m-am întâlnit cu Ioana Florescu, bună cunoscătoare a fenomenului, i-am pus câteva întrebări.

Zenob alias Ciprian Handru

Ce (mai) citim în prezent?

Gusturile în materie de literatură sunt, evident, subiective. Totuși, în cercul meu de apropiați, am observat o preferință pentru poezie contemporană sau pentru non-ficțiune: cărți de "dezvoltare personală", axate pe subiecte precum psihologie, neuroștiință, psihologia relațiilor sau productivitate.

Cum și unde găsim cărțile pe internet?

Cărțile au devenit mai accesibile odată cu era internetului. Vorbim despre edituri care au pus la dispoziție variante digitale (ebook-uri) ale cărților fizice sau despre servicii care oferă atât cărți în format digital, cât și audio, renumitele audiobook-uri. Ba mai mult, există pe piața de carte românească 4 furnizori de astfel de servicii, în baza unor abonamente lunare. De asemenea, există platforme precum Goodreads (un fel de Facebook al cărților, unde poți vedea ce citesc prietenii tăi virtuali), care încurajează lectura printr-un challenge anual pentru un număr total de cărți citite (număr stabilit de utilizator).

Cine sunt cei care recomandă cărțile online? Prin ce mijloace o fac? Care sunt cele mai utilizate platforme sociale pentru promovarea literaturii? Oferă câteva exemple de pagini relevante & inspiraționale de booktube, de booktok, de bookstagram etc.

Recomandările literare în mediul online au câștigat foarte mult teren datorită platformelor de socializare. Personal, urmăresc mai mult creatori de conținut din sfera booktube sau bookstagram pentru recomandări literare. La capitolul booktube, primul nume care îmi vine în minte este Ruxandra de la 4fara15, care are cel mai mare canal de booktube de la noi din țară. Nu cred că are rost să explic ce presupune un astfel de canal, vă las pe voi să descoperiți contribuția Ruxandrei la popularizarea lecturii. Din sfera bookstagramului, urmăresc cu drag câteva creatoare de conținut: Anca Zaharia, Ramona Boldiszar (pe ambele le admir pentru faptul că promovează lectura pe toate platformele de socializare posibile, inclusiv pe Facebook și pe blogurile personale, mi se pare o performanță consecvența postării pe blog în 2022, în condițiile în care forma scrisă de conținut are de suferit ca popularitate în rândul generației Z, care consumă format foto-video (instagram sau Youtube).

Alte recomandări din aceeași sferă sunt Bogdana Todoruțiu (bogdyt), Cristina Pascanu de la Dimineți Târzii și Romina Hamzeu de la po3ziadeduminică, care scoate la lumină poeți contemporani care deja au publicat, dar și poeți nedebutați.

Când ai citit ultima oară o revistă literară pe hârtie? Revistă literară pe hârtie și/sau online?

Dincolo de preferințele literare sau de alte recomandări venite din mediul digital, consider că este important să studiem literatura de pe internet în sine. Calitatea sau lipsa calității acestui tip de literatură poate fi dată de faptul că nu ține cont de rigori academice sau de un spirit critic. Generația din care fac parte scrie cu o sinceritate tranșantă, din simpla dorință de a transmite emoție și a-și exterioriza trăirile. Totodată, literatura venită din acest mediu are un avantaj față de literatura clasică, regăsită pe hârtie. Vizibilitatea. Platformele de socializare îți oferă vizibilitate ca poet, pe când procesul publicării unei cărți este mult mai anevoios – de la manuscris la alegerea editurii și la forma finală a cărții. Presupune accesul la resurse și, chiar și atunci, nu ai garanția că odată publicat un volum de poezie, acesta va avea succes în rândul cititorilor.

Care sunt funcțiile și raporturile dintre cititor și scriitor în mediul virtual?

Vorbind despre raporturile dintre cititor și scriitor în mediul virtual, bineînțeles, există avantaje, dar și limitări. Cititorii au posibilitatea de a da mai departe ceea ce scrii tu (un simplu share pe social media face minuni pentru poeți nedebutați), de a lăsa comentarii sau impresii pe marginea textului. Mediul online te poate aduce mai aproape de cititori (am ocazional interacțiuni pe instagram cu cei ce mă urmăresc, în care le răspund la întrebări sau curiozități pentru a stimula comunicarea în comunitate), dar asta nu înseamnă că ei te cunosc personal. De asemenea, limitarea cea mai mare pe care am întâlnit-o are legătură cu lecturile de poezie. Am avut norocul să susțin anul ăsta două lecturi cu public în București. Bineînțeles, deși m-am bucurat de cei prezenți, o parte dintre cititorii mei se află în alte părți ale țării. Pentru mine contează și interacțiunea față în față, dincolo de ecrane și pixeli.