Premiul Revistei Ficțiunea și nominalizare la categoria Operă-manifest a Premiilor Ficțiunea

Cum a fost să afli că ești nominalizat pentru poezie de o revistă care se ocupă de Ficțiune? Respingi cu totul legătura dintre poezie și Ficțiune? Ori crezi în valoarea ficțională a poeziei? Are poezia o imagologie de tip/cu potențial epic?

Pleșa și Andrei Novac m-au sunat de mai multe ori într-o bună zi. Cum sunt prins mai tot timpul cu Gloria Maria Sultana, fiica mea care va împlini 2 ani pe 10 august 2023, nu am răspuns. Pe Pleșa l-am repezit, după câteva apeluri, prietenește, astfel încât nu a mai putut să-mi dea vestea. Andrei Novac, care are și el doi copii mici, a fost direct și m-a felicitat pentru nominalizarea despre care habar n-aveam! M-am bucurat pentru că, iată, Ficțiunea OPTm a selectat Meta Vers printre cărțile anului 2022, un volum care a apărut, de altfel, în "Retrospectiva anului poetic 2022" din "Dilema veche", realizată de Șerban Axinte, o retrospectivă care l-a provocat chiar și pe Nicolae Manolescu 😊. Cum pentru mine Ficțiunea e deseori un mod de întrebuințare în poezie, dar, mai ales, în a prevedea ori a intui lumi posibile, am găsit un semn ce dă și mai mult sens Meta Vers-ului, spațiu al inaparentului, al imaginarului, al imaginilor mentale și poetice. Dacă noile tehnologii ale informației și inteligența artificială nu vor putea să creeze un soft & hard pentru sinestezie și emoție, pentru cunoașterea sinestezică și cea emoțională, atunci sunt convins că drumul Ficțiunii va fi întotdeauna legat și de literatură, și de existența noastră profundă ori sublimată. Cum am mai spus, poezia este legată, uneori chiar dependentă, de imaginile poetice prin care poate traduce imagini mentale, ale eului profund, ale memoriei. Ficțiunea e un altfel de instrument de a naviga printre apele insondabile ale Ființei. Călătoria în lumi posibile are nevoie și de metaforă, și de o gură străină care spune o poveste despre sine!

Ce părere ai despre imixtiunea tot mai frecventă a versului în roman? Trăim azi un melanj al artelor? Crezi în artă hibridă?

Aș nuanța un pic! E vorba de o nevoie poetică de a evada din structuri, din șabloane, din matrițe, din tehnici și construcții naratologice! Cum, deseori, poezia e un accident (metafizic?) al gândirii și al limbajului, ingredientul poetic devine tot mai necesar pentru a traduce stări ori imagini profunde ale Eului. Totul ține de rezonanța dintre epic și poetic și, mai ales, de știința de a doza efectele și esențele poetice în construcția romanescă. Cred în arta literară care se folosește de toate armele textuale și poetice pentru a ne oferi, cu gândiri și cu imagini, lumea posibilă din mintea unui scriitor.

Volumul tău Meta Vers e o scriere cu potențial de manifest: pledează în favoarea unei schimbări existențiale și a asimilării interioare a lumilor online. Ce însemnă pentru tine rețelele sociale?

Dragă Doina Ruști, lectura ta este și profundă, și empatică. În câteva cuvinte, ai reușit să pui cuvintele-cheie pentru Meta Vers. Și netul, și rețele virtuale sunt un mijloc așa cum sunt cardul bancar, telecomanda și literatura. Atunci când mijlocul ne locuiește și chiar ne înlocuiește, nu e deloc vina mijlocului, ci numai și numai a noastră. Noi suntem cei care dăm și sens, și existență oricărui mijloc! Prin Meta Vers m-am folosit, imaginar, poetic și ficțional, atât de mijloacele "omului aproximativ 3.0" (după titlul unei expoziții a lui Mihai Zgondoiu) pentru a face diferența dintre real și virtual, dintre liniile, petele și punctele născute și nu făcute! Meta Vers-ul este întotdeauna despre ceea ce alegi, conștient, intuitiv ori prin iradiere socială. Alegi cea mai bună dintre lumile tale proiectate și posibile folosind gândiri, limbaje și mijloace. Când alegerea ta dă greș, atunci trebuie să te reinventezi și să îți îmblânzești dobermanii și găurile negre din creier, memorie și biografie!

Ai mai multe poeme din Meta Vers de certă construcție ficțională ori cu potențial epic. Ce alegi pentru acest interviu?

Un poem din Meta Vers, "cartea de tarot", pornește de la o istorie adevărată. Acum mai bine de 10 ani am călătorit cu trenul, la clasa I, de la București la Iași, cu o fetiță de 10-12 ani, blondă cu ochii albaștri, însoțită de doi bodyguarzi. O fetiță care avea la gât o salbă de cocoșei de aur, napoleoni de 20 de franci. Fata bulibașei din Iași. Gândindu-mă că provine dintr-o etnie unde se practică artele divinatorii, chiromanția, ghicitul și alte eresuri, am întrebat-o pe fata bulibașei din Iași: Cum vezi tu viitorul? Și fata bulibașei din Iași a dat următorul răspuns genial: Până în prezent e foarte bun! Un vers din acest poem a apărut, recitit, în antologia de poezie românească – The future has been fabulous so far / Până în prezent viitorul este foarte bun – alcătuită de Lidia Vianu și tradusă în limba engleză de Lidia Vianu și Anne Stewart, o antologie cu 43 de poeți români contemporani care a fost publicată la editura Tracus Arte.

cartea de tarot

o întreb pe fata bulibașei din Iași

o fetiță de 12 ani

cu ochii scânteietori de tsavorit

care se oglindesc

în salba de 33 de cocoșei de aur de la gât

"cum vezi tu viitorul?"

privim pe fereastra vagonului de clasa I

tăcerea

din ce în ce mai roșiatică

din ce în ce mai îndepărtată

"cum vezi tu viitorul?"

fetița cu ochii scânteietori de tsavorit

silabisește mantra aceluiași răspuns

"cum vezi tu viitorul?"

"până în prezent e foarte bun"

Care ar fi evenimentul scriitoricesc din imaginația ta pe care ți-l dorești cel mai mult?

E un proiect pe care abia aștept să îl pun în pagina realității. E vorba despre Piața Europeană a Poeziei, inspirat din târgul parizian de poezie, Marché de la Poésie , care se face anual într-o piață în Saint-Sulpice. De la Piața Cărbunelui, de unde a început Piața și Comunitatea Europeană, la Piața Poeziei, cu arome stilistice unicat și lecturi sinestezice!