Trăim, indubitabil, într-o buclă temporală a antagonismelor: maximă evoluție tehnologică – maximă degradare spirituală; viteză în mișcare – inerție în gândire; agitație psihică – apatie existențială; descoperire științifică – amnezie de sine. Cu cât credem că ne-am înălțat prea mult, cu atât se pare că ne îndepărtăm de Dumnezeul din noi. Prisosindu-ne toate, ne lipsește singurul lucru care ne face întregi. Luciferic, ne îndreptăm spre colapsul ființei și spre involuția biologică a speciei.

"Vi ...

Literatura Doinei Ruști nu este scrisă cu pana delicată a sensibilității feminine. Fraza sa nu are atingerea fină a degetelor unei femei, ci forța unui titan. Stilul este puternic și masculin. Fiecare frază poartă în sine iz de realitate descătușată, este un torent care mistuie, dărâmă zăgazuri, oripilează pe alocuri bunul simț al celor sensibili, prin "descensus" în iadul trivialității lexicale.       

Doina Ruști manifestă în procesul creativ precizia unui chirurg. Instrumentul ei de scris e ...