Fevronia Novac este poetă și eseistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România. Născută în București, Fevronia a plecat din România în 1993. A trăit în Statele Unite, în Canada și acum locuiește în Franța. In 2002 a obținut un doctorat în literatură franceză de la Universitatea din Ottawa (Canada) cu o teză despre Alain Robbe-Grillet și Noul Roman francez. A publicat poezii în România, Canada și Statele Unite. Volumele sale de poezie sunt: "Barbie, Mafalda, Fevi" (Cartea Românească, 1997), Marie (Paralela 45, 2007), "Ophelia Is Wearing Perfume" (Nova International, 2008), "Clubul literar', scris cu Alex Pleșcan și Andrei Zlătescu (Tracus Arte, 2015), "A la vie" (Editura Vinea, 2017), "V de la Viață" (Editura Vinea, 2020). E prezentă într-un volum colectiv "Ficțiuni" (Litera, 1992) în antologia Universitas: "A fost odată un cenaclu" (Editura M.N.L.R., 2008), în "Acum suntem noi anticii. Antologia generației '90" (Editura Cartier, 2020) și în "Orașul și prietenii. Antologie lirică" (Editura Nemira, 2025). Este și autoarea unui eseu de antropologie culturală scris cu nostalgia Canadei, unde a locuit: "Ursul nu dansează. Eseuri din cultura Primelor Națiuni ale Americii de Nord" (Tiparg, 2011). Scrie frecvent eseuri pentru revista americană "Theory in Action" și pregătește o carte în engleză despre proza fantastică a lui Mircea Eliade într-o lectură feministă. Și, bineînțeles, scrie încă poezii.