nr.crt.

Săptămânal de cultură independent

Salman Rushdie, Victory City

În februarie 2023, a apărut ultimul roman, al cincisprezecelea, al lui Salman Rushdie, la Penguin Random House, cu titlul Victory City, ficțiune istorică, basm și alegorie în același timp.

Autorul scrie despre conflictul dintre pluralism, frumos și libertate, pe de o parte, și fundamentalism, extremism, ignoranță și intoleranță, pe de altă parte. Creația sa poate fi înțeleasă ca o utopie a viitorului, dar și ca o pledoarie pentru conservarea trecutului, precum și ca o celebrare a artei cuvântului și a plăcerii de a povesti.

Romanul se bazează pe istoria reală a imperiului Vijayanagar, care a existat în India de sud între secolele al XIV-lea și al XVI-lea, ale cărui ruine sunt incluse în prezent în patrimoniul UNESCO. Frații fondatori apar cu nume schimbate, la fel și exploratorul portughez Domingo Paes, care devine un negustor ce, fără să vrea, dă noului oraș-cetate ficțional numele de Bisnaga, rezultat din pronunția greșită a originalului Vijayanagara.

O analiză subtilă a conținutului (https://rupkatha.com/v15n203) arată că romanul povestește în detaliu poemul epic Jayaparajaya, scris de Pampa Kampana, profetesa în vârstă de 247 de ani. Aceasta este protagonista cărții, dinamică, înțeleaptă, făcătoare de regi și povestitoare, trăind de-a lungul mai multor generații înainte să-și piardă vederea. Debutul romanului constă în momentul în care ea reușește să încheie poemul, al cărui titlu se traduce prin Victory and Defeat, apoi să-l ascundă într-un vas de lut, ca un mesaj și o lecție pentru viitor, după care viața sa se încheie. Manuscrisul va fi găsit după 450 de ani de un narator anonim, care îi dezvăluie textul așa cum l-a găsit. Pampa Kampana susține puterea cuvintelor, a poveștilor pentru umanitate, ceea ce reprezintă una dintre ideile fundamentale ale romanului. Inspirată de zeița Parvati, eroina fondează un oraș-imperiu cu o viziune utopică: egalitate pentru femei, înflorirea artelor, toleranță religioasă perpetuă. Femeilor li se atribuire roluri esențiale: războinici, gărzi ale palatului, avocați. Pampa este însă avertizată că orașul său nu va fi ferit de tulburări și că, în final, va fi distrus. Deși statutul său este semidivin, ea rămâne victima propriului gen, astfel că autoritatea îi este schimbătoare, iar rolul de conducător al cetății îi este refuzat. Bisnaga, orașul-cetate, este copleșit de nesăbuința omenească, de războaie și de conflicte dinastice, de păstrarea tradiției sati și de perioadele de intoleranță religioasă care o obligă pe eroină să se exileze.

Tema centrală a romanului este conflictul dintre libertate și control, precum și încercarea de a-i convinge pe oameni că buna înțelegere este superioară oprimării, iar magia, credinței. Cu ajutorul protagonistei, romanul promovează egalitatea de gen și toleranța religioasă, precum și rolul iubirii de a contrabalansa nebunia omenească. În esență, Victory City prezintă o viziune convingătoare a unei societăți utopice, fără a eluda provocările cărora aceasta trebuie să le facă față.

Rushdie folosește realismul magic pentru a descrie cât mai fidel complexitatea experiențelor umane și pentru a crea o lume de vis, fantastică și tulburătoare, surprinzând realul și fabulosul vieții ca pe două fețe ale aceleiași monede. În tradiția orientală a povestirii, romanul îmbină proza bogată, poetică, imaginativă, cu teme profunde, complexe, ale societății contemporane, subliniind capacitatea individului de a evolua, dar și de a se autodistruge.

Conform lui Xan Brooks, trebuie menționat că Rushdie și-a încheiat romanul înainte de atacul pe care l-a suferit în august 2022 și l-a conceput în jurul unei eroine creatoare de lumi, conștientă de pericolele cărora trebuie să le facă față, dar încrezătoare că actul povestirii poate să învingă răul. De asemenea, eroina acceptă că faptele omului sunt condamnate la pieire și că numai cuvintele sunt învingătoare, iar poveștile reușesc să fie nemuritoare.

Noul roman al lui Rushdie continuă să pună sub semnul întrebării tradiția, în special cea religioasă, după obiceiul scriitorului, reprezentând în același timp o narațiune istorică perfect realizată, expresie a realismului magic, precum și mărturia rezistenței cu care autorul răspunde vicisitudinilor vieții.

Emma LĂCRARU

Doctorandă la Universitatea din Craiova, Emma este interesată de fenomenul literar contemporan in general și în special de cel din mediul virtual, atât autohton, cat și internațional.