nr.crt.

Săptămânal de cultură independent

Premiile Ficțiunea

Zilele trecute, revista "Ficțiunea" a acordat câteva premii, pretext pentru o întâlnire în grădina Casei Filipescu Cesianu din Calea Victoriei. Pentru cine nu știe, revista  este emisă de un grup important (în jur de 400 de oameni), artiști consacrați, din toate domeniile artei, sau  doar persoane implicate într-un fel sau altul în ideea de ficțiune: fotografi, furnizori de conținut artistic, ficționalizatori ai actului cotidian,  exegeți, susținători sau consumatori de ficțiune, conștienți de faptul că iau parte la un construct artistic hibrid. Pe scurt, creatori de ficțiune. Nu întâmplător am ales sintagma asta. Ficțiunea nu este întotdeauna creație. În esență, este simulare subiectivă a realității, plăsmuire. "Fictura" (în latină) este o figură "mincinoasă", o reprezentare simbolică și personală a lumii. O sinteză.

 În momentul de față luăm parte la o explozie creativă. În masă, exact cum preconiza Nietzsche, omenirea participă la un hyperconstruct, alcătuit pe rețelele sociale, din fotografii, text, muzică, film etc. Oameni care nu au citit în viața lor literatură, alcătuiesc cu migală povestea nemaipomenită a ciorapilor transformați, cu o tăietură de foarfecă, în mănuși vorbitoare. Iar această acțiune, pe cât de inutilă și bizară, pe atât de cronofagă, e filmată, postată pe net. O mulțime de oameni își lasă viața și preocupările lor ca să se uite până la capăt la mirobolanta metamorfoză a ciorapilor în mănuși. Iar alți oameni fac un nou film pentru a comenta. Aceasta este doar o infimă parte a cotidianului nostru. El a atins toate artele, îndrumând cu discreție avangarda.

De multe decenii artele au intrat într-un melanj care face imposibilă întoarcerea la structuri și la mijloace clasice. "Se întâmplă lucruri" în acest moment al istoriei, cum spunea Mircea Cărtărescu, la înmânarea premiului pentru "Cel mai bun personaj". Este confortabil să ieșim din bula artistică, zicea Eugen Jebeleanu, tânărul regizor de la TNB. Trăim ca artiști într-un joc, iar libertatea de a folosi orice mijloacele artistice sau chiar de a intra în contact cu alți creatori, din varii domenii, cu siguranță duce spre viitor. Artele nu se exclud, se știe de mult, dar în momentul actual vorbim în primul rând de participare. De aici și căutările de dincolo de plăsmuirile obișnuite ale artistului. În "meta-vers", ca să parafrazăm un volum al lui Dan Mircea Cipariu, începe arta hibridă.

Tocmai de aceea, ne-am întâlnit către seară într-o grădină, într-un habitat tradițional și tipic bucureștean, ca să-i elogiem pe artiștii vizionari. De aceea am premiat "Pescărușul" lui Jebeleanu, pentru că aici avem o experiență de recitire a operei clasice. E o operă-manifest, iar alte opere ale schimbării estetice au însoțit-o. Toate celelalte categorii o susțin. Din același motiv, aveam nevoie de un personaj ca Theodoros – clasic și actual în același timp, simbolic, memorabil, ținând în buzunarul secret un mesaj baroc, nesfârșit. Peste grădină au plutit versuri din "Levantul", au fost invocați creatori de imagine. Ne-am adunat în jurul halucinatului "Horodok" al lui Adi G. Secară. Pentru că avem nevoie de schimbare estetică.

Revista  "Ficțiunea" și grupul creatorilor de ficțiune a luat ca pretext premiile, ca, de fapt, să prezinte 17 artiști excepționali. Am apreciat ironia din finalul filmului lui Negoescu, "lucrătura" lui Ceaușoglu, ne-am bucurat de deznodământul Dorei Pavel și ne-a încântat noutatea romanului "Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte" de Alexandru Lamba.

După cum vă așteptați, nici categoriile n-au fost pe... genuri și specii. Și nici pe ochi frumoși, pe importanța serviciilor ori alte alea.

Acestea sunt premiile:

Stil artistic rafinat și ingenios: Adi G. Secară –  Horodok (poeme), Eikon, 2022;

Creație hibridă – cu valoare de manifest: Eugen Jebeleanu – Pescărușul (Cehov), TNB;

Ficțiune psihologică, cu impact social: Alina Grigore – Crai nou (film), scenariu și regie;

Cel mai bun personaj: Mircea Cărtărescu – pentru personajul Theodoros din romanul omonim, Humanitas, 2022;

Cel mai bun final de operă: Alexandru Lamba – Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte (roman), Litera, BPC, 2022

Ficțiune de popularitate: Dana Ștefănescu – fotografie urbană;


Premiul special al revistei Ficțiunea: Dan Mircea Cipariu, pentru volumul Meta-Vers, Vellant, 2022


Cele mai bune 10 povestiri publicate în Ficțiunea/2022 au fost semnate de Rodica Bretin, Cristi Nedelcu, Ionuț Chiva, Dana Dumitru, Roxana Dumitrache, Allex Trușcă, Andrei Ungureanu, Andrei Simuț, Roxana Ruscior și Alexandru Lamba.


Dar dincolo de premii s-a aflat întâlnirea, venită din dorința unanimă de armonie. Ioana Nicolaie și Mircea Cărtărescu și-au întrerupt vacanța ca să vină în grădina Filipescu. M-a impresionant efortul lor de a pune capăt multelor disensiuni sterpe din lumea artistică. Generozitatea scriitorului veritabil poate repara până la urmă o lume defectă. Cred în forța creatorului, în mâna pe care Mircea Cărtărescu a întins-o spre "Ficțiunea". 

De altfel, toți cei care au venit acolo au creditat nu doar premiile, ci schimbarea. Alina Grigore, regizoarea, și Ioana Chițu, actrița care a făcut rolul principal din filmul ei, au lăsat un turneu și-au venit, pentru că voiau să dea un semnal. Jebeleanu a fugit de la repetiție ca să ne spună cât de fericit este să vadă artiști liberi. Scriitori cunoscuți, ca Dan Mircea Cipariu, Andrei Novac, Bogdan Alexandru Stănescu, Ioana Miron, Adi G. Secară, Roxana Dumitrache, Cristi Nedelcu, Daniela Luca se aflau în grădină să susțină evenimentul, ca și cei aflați la început de drum literar – Liviu G. Stan, Roxana Ruscior, Alexandru Lamba, Florin Spătaru, Dorian Dron, Cătălina Steriu, Andrei Ungureanu, Narcis Amariei, Alexandru Șerban și mulți alții. Actori, fotografi, oameni de televiziune – nume multe ne-au fost alături. 

Premiile "Ficțiunea", ajunse la a II-a ediție, își propun să recompenseze artiști valoroși din varii domenii, pentru detalii, pentru noutăți excepționale, pentru realizări care fac parte din marea schimbare pe care o parcurgem.

Propunerile vin de la filialele Asociației Creatorilor de Ficțiune și de la colaboratorii revistei Ficțiunea. Numărul de propuneri a decis nominalizările.

Juriul este format din șase persoane, iar anul acesta a avut următoarea componență: Liviu G. Stan (scriitor), Adriana Irimescu (actriță), Ligia Pârvulescu (scriitoare), Cristina Bogdan (conf. univ. dr., antropolog), Ciprian Handru (doctorand, Școala Doctorală Litere) și Ileana Marin (prof. univ. dr.)

La fiecare categorie a hotărât un singur om. Considerăm că toți cei 4 nominalizați merită premiul. Alegerile prin vot, prin medii aritmetice ori prin discuții și presiuni ni se par depășite. Fiecare premiu este decis de un singur membru al juriului, prin argument public și curajos. Pe față. 

Nu am ținut cont de notorietatea sau de vizibilitatea artistului, ci de doar de calitățile operei.

Pe lângă cele 6 premii, respectiv, pentru stil, operă-manifest, ficțiune psihologică, personaj, deznodământ și ficțiune de popularitate, a fost și un premiu special al revistei "Ficțiunea", decis de redacția publicației.

În cadrul galei de premiere au fost sărbătoriți și autorii celor mai bune povestiri publicate în revistă, de-a lungul anului 2022.

Întâlnirea din grădină a fost  organizată de Andrei Novac, iar amfitrioni au fost Cristina Bogdan și Petre Nechita.

Evenimentul s-a desfășurat în parteneriat cu Muzeul Vârstelor-Casa Filipescu Cesianu/MMB, Primăria Capitalei & ARCUB.

Sprijinul media a venit în primul rând de la Facultatea de Litere a Universității din București, căreia i s-au alăturat: "Adevărul de Weekend", revista "Cultura", TVR Cultural, Radio România Actualități, Radio Cultural, Radio București FM, "Agenția de Carte", acasă.ro.

Dar știți cum e: de câte ori se dau niște premii, se declanșează durerile. Cel puțin în lumea literară, cu cât scriitorul e mai slab, mai neînsemnat, cu atât durerea e mai ascuțită. Câte un infantil trompetist cu inima ruptă, compilator becalian al unei opere masive, atenție – nu plagiată, ci doar compilată din scrierile altora și asezonată cu obrăznicie nativă –, ori câte un recent alfabetizat, romancier închipuit, plâng sub teroarea grădinilor. Alteori, un criticaș de meserie obișnuiește să se urce pe-o lădiță de plastic, undeva, într-un cartier îndepărtat, și să repete în portavoce mesajele trimise de proprietarii lui. Toți trei cu același stăpân, venit dintr-o lume care se stinge.

Iar în timpul ăsta, în grădină, pe sub platanii Filipeștilor din Calea Victoriei se naște noua literatură.

Și în Adevărul

Doina RUȘTI

Scriitoare, prozatoare, autoarea romanelor Paturi oculte, Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017), Manuscrisul fanariot (2015), Fantoma din moară (2008), Lizoanca la 11 ani (2009), Zogru (2006), Omulețul roșu (2004) ș.a. Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române. Tradusă în 15 limbi. Afilieri: USR, PEN, DACIN SARA, ACF. EU doinarusti.ro