nr.crt.

Săptămânal de cultură independent

Trailerul de carte: opinii din Colegiul Național "Sf. Sava", București

Ștefan-Cristian Grecu

Cărțile prezintă o lume cu adevărat deosebită care se clădește în mințile noastre pe măsură ce dăm paginile. Spre deosebire de un film, în care observăm interpretarea și punerea în scenă a unui regizor, când citim cărți, suntem regizorii noștri și ne creăm propriul fir narativ.

Filmele ne pot ajuta să descoperim cărți noi, iar acțiunea de la Boovie, realizarea unui trailer, are în prim-plan încurajarea elevilor de a citi mai mult și de a trăi experiențe noi, împletindu-și destinele cu cele ale literaturii.

Boovie m-a ajutat să conștientizez că, prin ecranizare, o anumită poveste poate fi adusă la cunoștința publicului și, astfel, poate să promoveze curiozitatea și dorința de a parcurge lectura originală, devenind propriii regizori.


Rebeca Dumitrașcu

Dintotdeauna, în paralel cu parcurgerea unei cărți, în adâncul minții mele s-au schițat aproape cinematic întâmplările descrise, imaginându-mi personajele și interacțiunile dintre acestea; ieșeam din limita fizică a cărților și mă integram în poveste.

Mă fascinează relația dintre cărți, imagini și filme, întrucât ea încapsulează o nouă dimensiune a lecturii (depășirea graniței suportului scris prin intervenția subiectivă a celui ce citește, respectiv a scenaristului în cazul unei adaptări cinematografice). Ideea îmbogățirii unei povești prin redarea acesteia într-un nou format a fost unul dintre aspectele care m-au motivat să mă înscriu la Boovie și să-i determin și pe colegii mei să participe.

După realizarea book-trailerului, am început să apreciez imaginile vizuale și auditive. În special, după planificarea scenariului, am ajuns să apreciez detaliile ce clădesc intriga, stele mai mici care îmbogățesc constelația acțiunii filmului/cărții și cărora nu le-am acordat inițial atenție.

Pentru mine, Boovie este definiția prieteniei, un proiect care mi-a dezvoltat latura critică și mi-a calibrat busola de cititor, provocându-mi creativitatea prin misiunea transpunerii unei povești scrise, de data aceasta, într-un format audio-video.

Maria Bălăuță

Consider că între cărți, filme și imagini există o relație complementară. Imaginile vizuale care ne sunt transmise atunci când citim o carte sunt transpuse în viața reală prin intermediul filmelor, conturându-se, astfel, un proces prin care universul imaginar prinde viață și se contopește cu universul nostru. Participarea la Boovie mi-a schimbat percepția despre lectură prin felul în care a metamorfozat literatura dintr-o lume fictivă, interioară, într-o lume veridică. La filmări, ne-am distrat testând viața magică de actor, de scenarist, de inginer de sunet sau de mașinist, încercând să depășim limitele firești ale vârstei și intrând în tainele filmului.


Delia Danciu

Experiența mea la Boovie mi-a deschis ochii în legătură cu toate modurile prin care filmul poate să transmită o idee sau un sentiment și modificările care sunt necesare în ecranizarea unei cărți. Dacă o carte se bazează pe descrieri ample, pe elemente artistice (de la comparații la metafore) pentru a transmite starea unui personaj sau relația lui cu mediul înconjurător, filmul se folosește de decor, lumină, cadre, mișcarea camerei, lentile, scenariu, actori, coloana sonoră, colorizare și montaj pentru a transmite aceleași sentimente. Deoarece multe dintre aceste detalii nu sunt înregistrate conștient de privitor, majoritatea filmelor care se bazează pe cărți au un narator care ajută la dezvăluirea gândurilor protagonistului.

Filmul se bazează, în general, pe acțiune și pe relația cu mediul exterior, iar cartea, pe trăirile interioare. Din acest motiv, există cărți care sunt greu de ecranizat, cum ar fi De veghe în lanul de secară de J. D. Salinger, cu care am făcut debutul în 2021 la acest concurs. În trailerul de trei minute, am reușit să prezentăm majoritatea scenelor de acțiune care se petrec în carte, dar, în cazul unui lungmetraj, filmul ar deveni aproape static.

Anul următor, împreună cu echipa "Ambrosia" (Adrian Maghiar, Sorana Tomuțiu, Denisa Rotaru, Andrei Bucurică, Dinu Dogaru, Ștefan Stănescu), am ales o carte plină de acțiune, Cum să te împrietenești cu întunericul de Kathleen Glasgow, despre suferința unei adolescente care și-a pierdut mama. Cartea ne-a permis să alegem scenele potrivite pentru a transmite ideea principală. Astfel, am descoperit că, deși unele scene sunt importante în carte, translația în film cu exactitate nu mai are deloc același efect. Adăugând faptul că aveam un timp limitat, am ajuns să prezentăm o întreagă secvență despre călătoria ei între mai multe case de adopție în trei cadre de câte o secundă fiecare. În schimb, pentru o scenă scurtă în carte în care și-o imaginează pe mama ei în oglindă sau pe canapea, am decis să oferim mai mult timp, pentru că avea un impact vizual mai puternic.

Deși ecranizarea unui film pare în majoritatea timpului că nu poate depăși cartea, sunt importante detaliile și munca depusă. Un cadru filmat dintr-un anumit unghi și cu o anumită mișcare a camerei va transmite aceeași idee ca o descriere într-o carte sau stabilirea unei coloane sonore identificabile pentru un anumit personaj și prezentarea ei înainte de filmarea personajului propriu-zis va induce privitorului, inconștient, ideea că personajul urmează să apară. Toate aceste aspecte trebuie luate în considerare în cazul comparării a două forme de artă complet diferite, dar care urmăresc același scop.


Ruxandra Grigore-Mureșan

Prin participarea la Boovie, am devenit conștientă că book-trailerul nu este o simplă transcriere în imagini a unei cărți, ci mult mai mult: este vorba de spirit de echipă, de coordonare, de împletirea unor sensibilități, dar si de strategie.


Anchetă realizată de Irina Roxana Georgescu

Irina Roxana GEORGESCU

A absolvit Facultatea de Litere (specializarea română – franceză) a Universității București în 2008 și a urmat masteratul de teorie literară și literatură comparată (2010). La aceeași universitate a devenit doctor în filologie (2016), cu o teză despre influența criticii occidentale asupra criticii literare postbelice românești (1960-1980), sub coordonarea acad. prof. dr. Mircea Martin. În perioada 2010-2014, a condus seminare de teoria literaturii, comparatism și idei literare, dar și cursuri practice de tehnica lecturii la Universitatea din București. A fost redactor de limba franceză la revista de studii literare și culturale Euresis – Cahiers roumains d’études littéraires et culturelles (2009-2013). Începând din octombrie 2018, este asistent asociat la Literele bucureștene. Face parte din proiectul de educație media a Centrului pentru Jurnalism Independent. Publică poezie și studii literare în diverse reviste de cultură din țară și din străinătate. Volumul de debut în limba română – Noțiuni elementare (Cartea Românească, 2018) – a fost nominalizat la Gala Tinerilor Scriitori (ediția 2019) și la Gala Premiilor Observator cultural (ediția 2019). A debutat în limba franceză cu volumul de poezii Intervalle ouvert, apărut la editura L’Harmattan (Paris, 2017), în curs de apariție în limba spaniolă.