Pe data de 23 Iulie, 2023, s-a încheiat la Craiova "Festivalul Internațional Adrian Păunescu, ediția a IX-a". Evenimentul a avut în cadrul său și un concurs de poezie. Care m-a lăsat complet dezgustat de situația sa pur românească, făcându-mă să-mi dau seama că aceste "concursuri" mai mult strică decât să îmbunătățească statutul literaturii.

Pentru început, trebuie să precizez faptul că am participat și eu. Regulile erau simple – maximum trei poezii, neîngrădite de criterii specifice, și o scurtă prezentare a autorului. Zis și făcut. Rezultatele au fost anunțate în ultima zi a evenimentului.

Deloc surprinzător, rezultatele au fost... catastrofice și ciudate. Câștigătorii erau de vârsta a doua spre a treia, lucrările lor generaliste erau sub nivelul unui concurs "internațional" iar, problema cea mai mare, toți făceau parte din anumite organizații de scriitori. Unii au fost chiar invitați de onoare ai concursului, având numeroase cărți scrise la edituri fantomă sau edituri de mult desființate. Ceva nu e în regulă.

Acum, problema mea cea mai mare este următoarea: Tinerii nu mai scriu? Și, dacă scriu, scriu într-o manieră atât de joasă încât nu au meritat nici măcar o carte? Adică, premiul mențiunilor. Pentru că premiile principale constau în sume considerabile – de la 4500 de lei, până la 1500 de lei, deci nu avem de ce să discutăm despre asta. Ce ar putea face un tânăr cu banii ăștia? Nu e problem noastră, nu e nici problema lor.

Din 300 de persoane înscrise, nu s-a impus nici măcar un poet tânăr? Nicăieri? Cu greu îmi păstrez tumultul îmbuteliat. Nu mi-a venit să cred. Atunci, care mai e rostul unui concurs de poezie? Adrian Păunescu, regretatul poet, a iubit tinerii și i-a promovat cât a putut de mult. Simt că numele lui este pătat chiar de către foștii asociați și, inimaginabil, chiar de propriul lui sânge. Lipsă de respect pentru mai multe tabere, ceva comun pentru noi.

Ar fi putut să fie ceva frumos și care să promoveze cultura, mai ales ce urmează să vină. Inovatorii, cu o nouă viziune, cu poftă de literatură și, cel mai important, cu poftă de a-și promova la rândul lor semenii. Pentru că, aici, drumul este greu și pavat cu spini. Pare că la momentul actual, puțini vor să-și ia în brațe o foarfecă, nu de alta, dar ca să-i despice.

​