Revistă print și online
Eram în plină pandemie când am descoperit revista Ficțiunea. Am citit-o și o citesc ca pe un foileton, de parcă textele din fiecare categorie sunt capitole într-o secțiune de roman. Ceva le leagă; se țin bine împreună... de la Opinii la Zenob, de la Carte la Recomandări sau de la Noua Literatură la Evenimente. Textele își răspund subtil și construiesc un arc ce dă coerență numerelor revistei. Cred că, mai mult decât atât, cei care publică în revistă sunt o comunitate de creatori care împărtășesc un stil percutant, dar care, mai ales, rezonează la lumea în care trăim. Ficțiunea e a zilelor noastre!
Este greu de ales "cea mai bună proză" pe care am citit-o în revistă pentru că, de pe poziția cititorului, textul este cameleonic: se schimbă în funcție de momentul lecturii. Același text, același cititor, de fapt, înseamnă același cod de scriitură fixat în text și doar aparent același cititor. Inscriptarea nu se schimbă, e adevărat, dar sensul textului, da... fie prin plasarea într-un alt context de lectură, fie prin juxtapunerea multimedială. Vecinătatea nouă a textului îl schimbă, la fel cum cititorii și cititoarele se împlinesc printr-o lectură care le deschide calea către o altă lectură.
Colaborarea cu Ficțiunea OPTm a început la câteva luni de la lansarea revistei, când am fost invitată să coordonez două numere. Atunci am înțeles responsabilitatea pe care echipa editorială o poartă pentru fiecare articol, proză, comentariu pe care-l propune spre publicare. Îmi amintesc discuțiile pe zoom cu echipa revistei, discuții moderate de Doina Ruști și Cristina Bogdan. Ele reprezintă fundația solidă pe care se construiește revista.
Ficțiunea Opt motive te face să te întrebi de ce 8, de ce numai 8, care e semnificația lui 8, de ce Opt și nu 8, de ce motive? Motive pentru care scrii? Motive pentru care citești? Motive pentru care exiști? Ficționalizez, deci exist? Sau Ficțiunea, pentru că în limba engleză există deja o revistă cu titlul Fiction, care a depășit de curând vârsta de 50 de ani! În numerele ei, au publicat Samuel Beckett, Italo Calvino, Julio Cortazar și John Barth, Robert Musil, Joyce Carol Oates, Manuel Puig, dar și mai noii Marc Palmieri, Katie Edkins Milligan. Ficțiunea intră astfel într-un dialog cu Fiction. Why not?
Rubrici preferate: Noua literatură, Zenob, Carte, Opinii...
Noul format rezonează cu o varietate de practici de lectură: lectura de profunzime, lectura transversală, lectura selectivă, lectura alertă prin "scanarea" textului, chiar și lectura imersivă. Îmi place noul format pentru că reprezintă un preambul la o lectură așezată.
Profesor la Universitea din București, s-a făcut cunoscută prin studii de estetică, pornind de la pictura pre-rafaelită, către studiul de text, preocupând-o în mod special zona interdisciplinară, în care se întâlnesc imaginea și textul scris. Ileana Marin a publicat numeroase studii și cărți academice, între care Infidelitățile mitului. Repere hermeneutice (2002), Pictura prerafaelita sub semnul narativului (2003), Estetica victoriana a stersaturii (2015). Este co-autoare, alaturi de doua artiste din Belgia, a volumului Micronaratiunile orasului: o harta adnotata a Bucurestiului (2023). Coordonează doctorate, la Universitatea din București, fiind afiliată de asemenea la University of Washington, Seattle. .