De când mă știu mi-a plăcut să particip la tot felul de evenimente, fie că vorbim de concerte, piese de teatru, vernisaje sau festivaluri. Acestea din urmă mi-au oferit atât de multe emoții și momente de neuitat, încât mi-au deschis o nouă pasiune, aceea de a vedea ceea ce se ascunde în spatele lor și cum sunt acestea receptate în țara noastră, pasiune pe care o voi materializa într-o lucrare de doctorat.

Lucrurile sunt destul de serioase cu festivalurile, însă nu m-am gândit niciodată de ce oamenii simt nevoia să păstreze brățările de la aceste evenimente la mână, să colecționeze bilete sau badge-uri. Recunosc, mă număr printre ei și am o colecție impresionantă de bilete și brățări, însă pot oare acestea să reprezinte un simbol cultural? Pot acești doi B să fie mai mult decât niște bucăți de hârtie sau materiale textile frumos inscripționate? Răspunsul este diferit pentru fiecare dintre noi, acesta poate fi și da și nu, în funcție de emoția pe care am trăit-o la acel eveniment, în funcție de cât am iubit artistul respectiv sau, pur și simplu, în funcție de starea noastră de spirit.

Oamenii sunt înconjurați de obiecte, unele dintre acestea având utilitate practică, altele pentru a înfrumuseța locuințele, iar unele au valoare emoțională. O fotografie cu iubitul sau iubita, imagini de familie, scrisorile părinților, un tablou sau o icoană frumos înrămate, sunt elemente exterioare ființei noastre însă cu un efect de formare interioară. Ne place să colecționăm suveniruri pentru a ne aminti de locurile unde am fost, unora le place să colecționeze timbre și au o adevărată pasiune pentru asta, altora reviste de benzi desenate sau machete de orice fel, toate acestea formând pasiunea și felul de a fi al unei persoane. 

Suntem fascinați de obiectele recuperate din diverse situri arheologice, plătim să le vedem în muzee ori, dacă suntem colecționari împătimiți și cu milioane de dolari în conturi, participăm la licitații pentru a ni le însuși. Același lucru se întâmplă și cu biletele și brățările de festival, acestea având valoare atât de colecție, cât și una emoțională, de care te leagă anumite amintiri. Ele pot reprezenta și o identitate culturală, le porți la mână, astfel încât lumea să știe că faci parte dintr-un grup al festivalierilor. De asemenea, pot fi și o carte de vizită, brățările tale spunând la câte festivaluri ai participat și pe unde, fiecare brățară de acolo având o anumită amintire și poveste. În cazul biletelor, acestea pot avea o valoare comercială și după ce concertul s-a terminat, cu atât mai mult dacă respectivul artist s-a retras sau a decedat.

De exemplu, pe un site românesc specializat în vânzări, un bilet la concertul lui Michael Jackson din București, ce a avut loc în anul 1992, valorează acum în jur de 300 de euro, iar pe un site internațional un bilet la ultimul său concert ce nu a mai avut loc, are un preț de pornire de peste 150 de lire. La fel se întâmplă și pentru un bilet la Queen sau Elvis, tichete ce au un preț de pornire a licitației valorând între 60 și 300 de lire. 

O perioadă scurtă de timp am lucrat la una dintre cele mai mari firme de ticketing din România, iar clienții cereau biletele în format fizic, chiar dacă la costul acestora se adăugă și taxa de livrare și alte taxe suplimentare. Marea majoritate le doreau pentru colecție, deoarece se afla sigla trupei pe ele și astfel își reaminteau momentele de la respectivul concert. 

Biletul reprezintă o amintire locală, pe care o așezi în colecție și uneori îți amintești de ea, însă cu brățările lucrurile stau puțin diferit. Există și la concerte brățări, în principal pentru ca organizatorii să știe zonele în care publicul are bilet, însă acestea nu sunt la fel de importante ca cele de festival. Organizatorii festivalurilor au transformat brățările, nu numai într-un mod de acces ci și într-un mod de plată. Cu ajutorul lor, poți achita produsele pe care le achiziționezi în perimetrul festivalului, dar ai și alte facilități, precum reduceri la anumite magazine partenere sau chiar la diferite obiective turistice. Având în vedere că un astfel de eveniment ține cel puțin trei zile, brățara este nu numai biletul tău de acces, ci te și integrează automat într-un grup social. Se creează astfel o conexiune la nivel macro de apartenență la un grup, chiar dacă aceasta nu este neapărat exprimată verbal.

 În locurile unde ești pentru prima dată, acest accesoriu îți poate fi de ajutor, localnicii sărindu-ți mult mai repede în ajutor. După terminarea festivalului, în momentul când te-ai întors acasă, brățara este propriul tău cinematograf cu amintiri personale, însă vorbim despre niște amintiri mult mai intime și mai intense decât cele pe care le ai stocate în galeria telefonului tău mobil. De multe ori, având aceste brățări la mână când mai vedeam alte persoane la fel, ne zâmbeam sau ne salutam, chiar dacă eram străini, însă știam amândoi că am făcut parte, la un moment dat, dintr-o mare comunitate. Citeam pe unele forumuri că este și o modalitate de a începe o conversație cu cineva, aveți un subiect comun de discuție, prin urmare o brățară îți poate aduce prietenii de durată și după eveniment. Cunosc persoane care au mers la astfel de evenimente și în străinătate, și le purtau pentru că le considerau că un fel vize pe pașaportul personal, amintindu-le astfel prin câte țări au călătorit. 

Organizatorii le-au transformat în accesorii cu un design aparte, cu o culoare specifică în funcție de tema festivalului, echipe de graficieni și desenatori ocupându-se de acest rol. Unul dintre cele mai mari festivaluri ale momentului, Tomorrowland, desfășurat în Belgia, a trimis spectatorilor anul trecut biletele și brățările integrate într-o carte pentru a fi în ton cu tema festivalului, Book of Wisdom. La fel a fost și în anii anteriori, când au fost trimise cufere sau dulăpioare ce reprezentau secvențe de circ, din nou în concordanță cu tema festivalului din 2017. Vedem așadar că brățara de acces la festival nu o primești la intrare și o arunci după, ci face parte din experiența completă pe care o trăiești și de apartenența ta la comunitatea respectivă.

Pot apărea voci care să susțină faptul că brățările au fost folosite încă de pe vremea sumerienilor ca accesorii și bijuterii, deci nu ar trebui să ne mire că și acum sunt folosite și purtate în cadrul unor astfel de evenimente. Perfect corect cu un mic amendament: acele brățări erau confecționate din metale cu un anumit grad de prețiozitate, nu erau făcute din hârtie sau din material textil. Chiar dacă și în prezent găsim brățări textile, acestea nu au o valoare cu adevărat pe piață, ci pur și simplu se poartă ca accesoriu. 

În cazul brațărilor de festival, acestea au o valoare mult mai mare din punct de vedere psihologic și social pentru respectiva persoană, dar pot avea și valoare financiară odată cu trecerea timpului. Așa cum am văzut mai sus, există și astfel de colecționari, care ar plăti câteva zeci sau sute de dolari, pentru a avea un anumit tip de brățară de la un festival trecut.