Întotdeauna voi saluta cu bucurie, spectacolele care aduc în fața publicului operele canonice ale literaturii române, reinterpretate sau regândite pentru ca mai tinerii sau mai vârstnicii spectatori, să se bucure de o viziune proaspătă a lor. O idee excepțională a proiectului tnb.edu a fost aceea de a prezenta autorii care au îmbogățit cu operele lor literatura română. Dacă primul proiect a fost cel cu spectacolul Caragiale Altfel, interpretat de către Nicolae Urs, de această dată a fost rân ...

Am mai spus-o în textele mele și am să o repet, atunci când mergi la un spectacol regizat de Radu Afrim, pășești într-un cu totul alt univers atât din punct de vedere al înțelegerii, cât și din punct de vedere al emoției. Nu este o simplă seară la teatru, ci este o călătorie atât în spațiul scenic cât și una în interiorul ființei tale. Aceste montări te fac să îți pui întrebări, să te gândești la ceea ce tocmai ai văzut, și nu în ultimul rând, să încerci să interiorizezi ceea ce tocmai ai trăit. ...

Dacă am merge pe stradă și am întreba pe cineva dacă știe cine a fost Lena Constante, cu excepția norocului de a da peste cineva cu adevărat informat, cred că pete 99% dintre persoane nu ar cunoaște răspunsul. Poate că nici dacă am merge în medii mai academice, nu s-ar cunoaște în totalitate cine a fost. Recunosc nici eu nu am știut, până nu m-am documentat înainte de spectacol. Uneori la teatru mai trebuie să mergem, și pentru a ne lăsa loviți de realitățile și durerile pe care semenii noștri l ...

Așa cum era de așteptat, sâmbătă seara, Teatrul Odeon a devenit neîncăpător pentru cei ce au dorit să vadă spectacolul regizat de Leta Popescu, venit de la Cluj. Nici eu nu m-am putut bucura chiar de toate detaliile sale, mai ales că am reușit să prind loc sus abia în ultimul rând, iar în fața intrării încă erau studenți ce așteptau un loc, însă din păcate nu au reușit să intre.. E un spectacol ce îți schimbă relația cu teatrul, te face să îl privești și din alte unghiuri decât cele obișnuite. S ...

Este de la sine înțeles că atunci când mergi la teatru să vezi o comedie, vrei în principal că ea să te facă să râzi, și timp de două ore să te deconecteze de la stresul cotidian. Unele creații reușesc să facă acest lucru, dar altele, din păcate, nu își duc misiunea până la final. De vină poate fi textul ce nu ajunge la sentimentele publicului, poate fi montarea greoaie sau pur și simplu o lipsă de acțiune în cadrul spectacolului. În umila mea opinie, în momentul când alegi să montezi un text, c ...

Acum aproximativ patru ani de zile, am luat decizia de a realiza o teză de doctorat despre festivalurile de muzică de la noi din țară. Inițial, am crezut că va fi un subiect ușor, facil de realizat, mai ales că în România nu exista o asemenea lucrare. Considerând că experiența personală de festivalier mă va ajuta, m-am apucat de treabă. Dar cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea academică, mi-am dat seama că ce vreau eu să fac este destul de dificil de făcut. În primul rând, datorită u ...

Cel mai creativ artist vizual: Tudor Vladimir Panduru pentru semnarea imaginii filmelor R.M.N. (R: Cristian Mungiu) și Metronom (R: Alexandru Belc) – cu referință la filmele din 2022. Un director de imagine de înaltă clasă, care știe să realizeze filmări de atmosferă, să se joace cu încadraturile și să spună povești prin imagini, indiferent de natura filmului. Atenția la detalii și modalitățile de filmare a personajelor fac spectatorul să fie captivat de povestea peliculei.

Cel mai creativ ...

Prima mea întâlnire cu teatrul lui Marius Von Mayenburg, a fost la Sibiu când am văzut piesa Martiri în regia lui Radu Nica, produs la Teatrul German. Nu pot să zic că am fost impresionat de montare, însă mi-am dat seama atunci că Mayenburg nu scrie teatru pentru toată lumea. Pot fi destul de grele de înțeles dinamicile dintre personaje, mesajele pe care le transmite, și mai ales felul în care o face. De aceea cred că este o provocare pentru regizori să se apuce să monteze textele sale, fiind ...

Trebuie salutată dorința Teatrului Național din București de a crea aceste recitaluri one-man show, cu figuri emblematice ale literaturii și dramaturgiei românești, tocmai pentru a le revitaliza și a le readuce în fața publicului, într-o manieră cu totul specială. Recitatul Caragiale Altfel, interpretat cu măiestrie de către actorul Nicolae Urs, aduce în fața spectatorilor o privire în ansamblu și în detaliu asupra poveștilor de viață, dar și a persoanelor pe care Ion Luca Caragiale le-a cunos ...

*După două decenii, îmi amintesc încă aievea, de parcă s-ar fi întâmplat acum câteva minute, seara de 6 decembrie 2002. Copil de 8 ani fiind, mă bucuram în casa bunicilor mei de cadourile primite de Sf. Nicolae, fără a bănui că urma să mai primesc un dar. Un cadou care mă va călăuzi în viață, mă va fascina și îmi va ghida pașii spre tot ce înseamnă lumea artelor. Primisem un calculator de jucărie cu un radio, și bunicul meu fiind profesor, îmi plăcea să fac socoteli și să mă joc de-a predatul, m ...

Dacă în momentul în care se pun biletele în vânzare la un spectacol, acestea se epuizează în câteva ore putem spune că respectiva reprezentație este una de succes. Asta se întâmplă și în cazul montării Cei drepți de la TNB, în regia lui Mihai Mănuțiu, ce preconizez că va fi unul dintre cele mai de succes spectacole din stagiunea actuală a teatrului. Am ezitat să scriu cronica imediat după premieră, asta deoarece am dorit să observ felul în care evoluează spectacolul, și cum va fi primit de căt ...

Încă de la anunțarea veștii că la TNB se va monta Creatorul de teatru, în regia lui Alexandru Dabija cu Marcel Iureș în rol principal, am simțit că s-a stârnit o curiozitate și o întrebare și anume dacă se va ridica la nivelul celei montate la Teatrul Act în 2001. În majoritatea cronicilor și a discuțiilor de după spectacol, mai toți cei care au prins perioada respectivă comparau montarea din prezent cu ceea ce a fost atunci. Aveam 7 ani în vremurile acelea și bineînțeles că nu am văzut specta ...

Curajul TNB de a deschide stagiunea actuală de la Sala Mare cu spectacolul Exil al Alexandrei Badea nu cred că este întâmplător. Într-o perioadă în care oamenii au scăpat (sau nu) de o pandemie, avem război la granițe, iar viața e din ce în ce mai dificilă, acest spectacol era necesar pentru un teatru național. De ce spun asta? Pentru că este o reprezentație incomodă, dură, ce pune în fața publicului un subiect pe care de cele mai multe ori îl ignorăm: trauma. Fie că provine din comunism, fie ...

Recent, în Sala Mică a Teatrului Național I.L. Caragiale din București, a avut loc microstagiunea de teatru tânăr intitulată #FestivalulContinuă. Spectacolele prezentate au fost cele selecționate în competiția oficială a Festivalului de Teatru și Film Șerban Ionescu, ce s-a desfășurat între 17 și 23 iulie 2022 în stațiunea 2 Mai. Despre două spectacole din competiție aș dori să prezint câteva impresii, și anume Groapa cu Nisip de Michał Walczak, în regia Biancăi Oprea, și Wasted, scris de Ka ...

Mi-a plăcut să citesc de când eram puști, intrând în lumea poveștilor imaginându-mă și pe mine personaj în ele. Poate din asta am urmat un liceu de filologie, și ulterior am mers la literatură comparată, unde am avut șansa să iau contact cu marile literaturi. Unii autori m-au fascinat din pleiada mondială a scriitorilor, alții nu mi-au plăcut deloc. Cert este însă că nu mă așteptam ca un autor din literatura română, recent descoperit și promovat, să mă fascineze cum a făcut-o Leonida Neamțu. Am ...

Cortina se ridică; se deschide o priveliște spre lac; luna, care e deasupra orizontului, se reflectă în apă; pe o piatră mare stă Nina Zarecinaia îmbrăcată în alb. Îmi pare rău că nu am o imagine, însă după premiera Pescărușului regizat de Eugen Jebeleanu de la sala mare a TNB, o lună plină de un alb strălucitor veghea ieșirea publicului din sală. Oamenii se opreau să o pozeze, și mai că ne așteptam să apară Nina care să privească la luna de pe scările teatrului. Căci după un spectacol de d ...

Am observat în ultimul timp o tendință a teatrelor din București de a aduce în atenția publicului autori montați pe Broadway, poate în încercarea de a oferi drama tipică de familie americană și pe scenele din capitală. În ultima perioadă au avut loc trei premiere cu texte scrise de către Donald Margulies, prima fiind la Teatrul Godot cu textul său Povestiri Culese, următoarea la Teatrul Bulandra cu spectacolul Cină cu prieteni și ultima pe listă a fost Casa de la țară la Teatrul Național d ...

Lansarea la rampă a piesei Titanic Vals în regia lui Dan Tudor, la 38 de ani după ultima premieră pe scena Teatrului Național cu un Spirache interpretat de Radu Beligan, a fost și o dovadă de curaj din partea regizorului, dar și o necesitate pentru repertoriul cultural bucureștean. Reîntoarcerea la teatrul clasic, la comedia românească de situație și de limbaj, va aduce un nou succes de casă așa cum se întâmplă în prezent cu Micul Infern sau cum a fost cazul spectacolului *Idolul și Ion anap ...

De-a lungul peregrinărilor personale prin teatre am avut ocazia să mă lovesc des de textul scris de Aldo Nicolaj, Hamlet în sos picant. Am văzut câteva montări, dar nu mi-au fost pe plac nicicum, însă pe cât am încercat să evit spectacolul, parcă și mai cu ardoare se apropia de mine. Într-un final, am renunțat să mai fug și m-am lăsat purtat de poveștile din bucătăria Castelului Elsinor. Textele lui Nicolaj s-au tot montat pe scenele teatrelor din București și din țară, prin urmare este un a ...

În anul 1999 dramaturgul Ingmar Villqist (pseudonimul profesorului Jarosław Świerszcz) scrie și regizează o piesă tulburătoare intitulată Noaptea lui Helver, spectacol ce vorbește despre o trinitate a durerii: cea a istoriei, cea a unei mame adoptive și cea a unui adult cu probleme de sănătate ce se poartă aproape ca un infant. Teatrul polonez are înclinația naturală de a provoca emoție în spectator și de a-l face pe acesta să simtă într-un fel sau altul durerea personajelor. Polonia a dat num ...

În anul 1999 dramaturgul Ingmar Villqist (pseudonimul profesorului Jarosław Świerszcz) scrie și regizează o piesă tulburătoare intitulată Noaptea lui Helver, spectacol ce vorbește despre o trinitate a durerii: cea a istoriei, cea a unei mame adoptive și cea a unui adult cu probleme de sănătate ce se poartă aproape ca un infant. Teatrul polonez are înclinația naturală de a provoca emoție în spectator și de a-l face pe acesta să simtă într-un fel sau altul durerea personajelor. Polonia a dat num ...

Dacă m-ar întreba cineva care este textul din dramaturgia românească pe care l-aș vedea în zeci de montări și pe care îl apreciez necondiționat răspunsul ar fi simplu: Steaua fără nume. Mihail Sebastian a scris un text în care ai totul: comedie, dramă, prietenie, relații interumane, conflicte și mai ales iubire. Însă nu este iubirea aceea siropoasă de telenovelă, ci este o dragoste care se înfiripă rapid, se menține și apoi se stinge. La fel cum se întâmplă cu o stea căzătoare. Având premiera ...

În anul 1850 Vasile Alecsandri scrie prima comedie din seria Chirițelor intitulată Chirița în Iași sau Două fete și-o neneacă, urmată de Chirița în provincie, în 1852, Chirița în voiaj, în 1864, și Chirița în balon, în anul 1875. De atunci și până în prezent personajul a menținut vie imaginația regizorilor, realizându-se fel și fel de montări scenice care mai de care mai diferite. De la Chirițe interpretate în travesti, jucate de Matei Millo, Miluță Gheorghiu sau Teodor Corban, până la ...

De câteva luni, în familia Geamandură nu mai exista liniște. Încă din februarie tatăl începuse să caute frenetic oferte pentru cele șapte zile de concediu pe care dorea dinadins să și le petreacă pe litoral. Obligatoriu în România! Nu își dorea vacanță la greci, bulgari sau alte națiuni ce aveau ieșire la mare. El era un patriot convins, considerând că aceleași condiții ca acolo sunt și la noi, doar că prețurile ar fi diferite, însă nu cu mult. Doamna Geamandură nu își mai bătea capul să-l convi ...

De-a lungul timpului au existat numeroase producții cinematografice ce au creat șoc în rândul spectatorilor, mulți întrebându-se de ce era necesară o astfel de producție, cât este de verosimilă sau pur și simplu ce a vrut să spună regizorul prin ce a realizat. Imaginația oamenilor poate atinge culmi aproape inimaginabile, cel mai grav însă este atunci când se pune în practică, cu scuza preferată că este un act artistic, iar limitele se depășesc cu urmări uneori grave pentru protagonist, atât pe ...

La începutul anilor 2000, elev fiind în școala primară, ascultam discuțiile colegilor mei despre cât de fascinați erau despre un anume supererou sau cât de mult și-ar fi dorit ei să fie în locul lui pentru a putea salva lumea de rele. Povesteau cu dorință în suflet ce ar fi făcut ei, creând planurile pe bucățile pătate de cerneală ale vreunui caiet sau mâzgălind pur și simplu pe foi de hârtie scheme copilărești. Recunosc, luam și eu parte la aceste excese de imaginație, însă puțin mai temperat, ...

Iată-ne ajunși la finalul unui an dificil, care ar fi trebuit să fie plin de activități, bucurii, bună-dispoziție și realizări. Din păcate, nu a fost să fie așa, pandemia de coronavirus dând peste cap proiecte, planuri, și, din nefericire, chiar familii, unii pierzându-și oamenii dragi din pricina acestui năprasnic virus. Să vezi teatre, cinematografe, școli și facultăți goale, să nu ai posibilitatea acum, de Crăciun, să petreci cu familia sau să te bucuri de un pahar de vin fiert la un târg sp ...

Cei mai mulți dintre oameni, atunci când sunt puși în fața unei creații artistice, au tendința de a o privi destul de superficial, contând prima impresie și argumentând pe baza acesteia dacă le place sau nu. O parte dintre aceștia își îndreaptă atenția către câteva detalii, de exemplu asupra felului în care este construit un decor sau a modului în care sunt îmbrăcate personajele, iar cea mai mică parte, aceea de indivizi specializați și cu gândire critică, privește nu doar ansamblul, ci și ce ...

Bucureștiul este un oraș al contrastelor, un oraș în care poți întâlni case de patrimoniu lipite de clădiri de birouri, străzi liniștite pe care abia trece o mașină și câțiva metri mai încolo bulevarde înțestate de vehicule, unde ambuteiajele sunt la ordinea zilei. Ca locuitor observi un ritm de dezvoltare urbană haotic și fără sens, cu numeroase complexe rezidențiale născute peste noapte, dar, în același timp, te mai surprind când te plimbi printr-un sector sau altul găselnițele inovative ale v ...

Din momentul în care a venit anunțul cu redeschiderea teatrelor în interior, a început o dezbatere intensă pe toate canalele media despre cum va arăta noua normalitate într-o sală de spectacol. Vor fi obligați actorii să poarte măști? Vor purta vizieră? Se vor putea juca piesele cu un număr mare de oameni pe scenă? Publicul va sta fără sau cu mască în sală? Dacă pe bună dreptate, actorii nu pot juca efectiv cu masca pe față, pentru că nu s-ar mai înțelege nimic din actul teatral, spectatori ...

Mergeam aproape în fiecare sfârșit de săptămână la Grădina Boema, acolo fiind locul unde l-am cunoscut și pe bunicul tău. Așa își începea bunica mea povestea, de fiecare dată când, copil fiind, o întrebam cum l-a cunoscut pe bunicul sau cum se distrau ei când erau tineri.

Grădinile de vară au jucat un rol important atât pentru viața socială a Bucureștiului, cât și pentru viața culturală, pe scena acestora lansându-se actori ca Nae Leonard, Constantin Tănase, Colea Răutu, Stela Popescu și list ...

În viața de cuplu a fiecărui om pot exista suișuri, coborâșuri, perioade de ceartă și calm. Pot exista discuții în contradictoriu și momente când îți dorești să părăsești respectiva persoană, sau momente când totul este lapte și miere și poți spune că ai găsit iubirea vieții și nimic nu vă poate despărți. Aceste premise au dat naștere la numeroase cărți, filme, tablouri etc. Arta, în general, abundă de astfel de teme, însă diferența dintre ele stă tocmai în perspectiva de a vedea și analiza ac ...

De când mă știu mi-a plăcut să particip la tot felul de evenimente, fie că vorbim de concerte, piese de teatru, vernisaje sau festivaluri. Acestea din urmă mi-au oferit atât de multe emoții și momente de neuitat, încât mi-au deschis o nouă pasiune, aceea de a vedea ceea ce se ascunde în spatele lor și cum sunt acestea receptate în țara noastră, pasiune pe care o voi materializa într-o lucrare de doctorat.

Lucrurile sunt destul de serioase cu festivalurile, însă nu m-am gândit niciodată de ce oa ...

În ultima perioadă viața noastră s-a schimbat radical, libertatea ni s-a îngrădit mai mult sau mai puțin justificat, ieșirile sunt posibile doar pentru motive declarate, prin urmare am învățat să ne adaptăm la un nou mod de viață. Având în vedere ca teatrele și, în general, instituțiile de cultură nu mai funcționează, multe dintre ele și-au mutat activitatea în on-line difuzând spectacole noi sau de arhivă, interviuri cu actori, lecturi de poezie, concerte, cam tot ce se poate pentru ca publicul ...

De-a lungul a două ore jumătate cât ține filmul The House That Jack Built, te gândești cum ai putea traduce și interpreta ceea ce tocmai ai văzut. Te scârbesc, te revoltă, te enervează anumite secvențe, însă, în același timp, te fascinează calmul lui Jack (Matt Dillon), dar și felul în care personajul își săvârșește operele de artă. Nu vă gândiți la tablouri, ci la crime, pentru că scenariul asta face, prezintă felul minuțios în care Jack știe și poate ucide, atenția la detalii și perfecțiunea ...

Trăim vremuri grele, vremuri în care nu putem preconiza ce se va întâmpla peste câteva zile, cu atât mai puțin ce se va întâmpla peste câteva luni.

Până acum două săptămâni viața avea un curs normal, oamenii mergeau la job, teatrele și cinematografele funcționau normal, ritmul nu era în niciun fel afectat cu toate că undeva în adâncul nostru simțeam pericolul ce stătea la porțile țării. Așa cum este normal, că se alinieze noilor legi și să își protejeze publicul, actorii și echipele din toate t ...

Dacă ar fi să facem un top al principalelor minusuri de care suferă cinematografia românească, pe primul loc s-ar afla cu siguranță acuza că filmele au o acțiune ternă, cadre lungi de apartament, izul de comunism și regret după epoca respectivă și, nu în ultimul rând, o atmosferă în general sumbră, fără nimic atractiv, decât poate o distribuție de excepție și un regizor consacrat. Încet, încet, lucrurile au început să se schimbe, publicul cumpără bilet la film românesc, iar producătorii au învăț ...