Revistă print și online
refugiu
Ana este prietena mea
la 40 de ani ne distrăm
cumpărăm o insulă pustie reciclată în programele eco
din precauție îi cedez Anei 55%
ne decorăm propietatea
eu am o vioară câteva albume de pictură scrisori haine pentru orice anotimp o duzină de pastile CaMagZn
Ana are mere
mere domnești
volume Poesis internațional o fotografie cu Nora un pahar de vin roșu suficiente fire de păr negru
când bate vântul ele ajung pe proprietatea mea
reacționez prompt
suntem copii dezordonați
pe această insulă
reciclată într-un program eco
în care ne distrăm
cu condiția ca la ora 22.00 să aprindem lumina în familile nostre tradiționale
*
schiță
cuvinte rostite
pe sânul meu drept
exuberante petale de liliac
schiază atente
sa nu alunece pe denivelările trupului
cămașa de noapte răstingnită
deasupra tabloului din care se prelinge
o trenă de lumină portocalie
doi îngeri nordici își povestesc
întâmplări martori orbi
când floarea de liliac a fost prizonieră
între paginile unei cărți
iar invocarea spiritului pădurii
s-a sfârșit cu procese - verbale
*
la 15 ani
o colecție de pălării într-o vitrină vintage
un aparat foto păstrând pe clișee
flashmob-uri alb negru
un muzeu de sentimente
peste care ploaia
s-a oprit cu o zăpăceală de adolescentă
să-și cumpere bilet la primul concert
o pălăriuță cu boruri mici pictate
a întâlnit o tandră melodie
printre fâșiile de lumină
ale particulelor de praf ridicate pe scenă
de intensitatea acelui cum te simți?
*
o întâmplare dragă
ieri ne-am întâlnit vis à vis de teatru
la Peron
erai somnoros părul îți era răvășit
într-o mână duceai un ghiozdan voluminos
în care se îngrămădiseră toate zilele proaste
zilele care te mâhniseră în copilărie
și așa umflate de plâns unele dădeau pe dinafară
peste buzunarele ghiozdanului
salutând pedante călătorii care treceau grăbiți
eu nu înțelegeam cum ai putut intra
cu un ghiozdan așa de mare într-o cafenea atât de îngustă
în care culmea erau întinși sub o masă un câine plus două pisici
în cealaltă mână țineai un pahar cu ciocolată
pe care era notat numele tău și un emoji cu față zâmbitoare
păreai așa extraterestru încât m-a pufnit râsul
fiindcă nu înțelegeam care este fața ta cea adevărată
până când câinele ți-a tras ghiozdanul
iar pisicile au miorlăit așa de tare
că paharul ți-a scăpat din mână
în sfârșit rămăseseși tu
în timp ce pe podea era un amestec de tristețe și voioșie
încât am lăsat-o pe claudia să facă curățenie
iar eu te-am luat de braț și am plecat
de data aceasta numai tu cu mine
*
o nuvelă de Cehov
tremur în livadă
o ploaie îmi mușcă speranța
o rană deschisă adună stropi împletiți cu flori de vișin
inima mea atârnă de crengi
plouă torențial pe trupul meu învelit cu roua serii
aștept... să aud trenul
trenul care bântuie prin livadă
un sunet orb...inima devine una cu livada
vișinele coapte cad printre crengi
licoarea lor îmi inundă gura
adie a uitare a despărțire amară
o creangă putrezită îmi eliberează trupul
dar s-a făcut târziu
ploaia s-a oprit
inima mea a alunecat
odată cu stelele
odată cu noaptea
mai presus de destin
*
întrebare
îmi fac culcuș într-o piesă de teatru
metri de recuzită dispar înghițiți de umbre
pe acoperiș un suspin cald
își pierde conturul
aud ritmul scenei
mă ascund într-un decor
oare ce culoare are vântul?
După debutul în 2002, cu volumul de versuri Eterna Primăvară, * a publicat *Menuet pentru vioară (2004). De asemenea, este autoarea mai multor cărți academice, printre care Dimensiunile educației în contextul globalizării: Alternative la curricula școlară (2010) și coautoare a volumului: În dialog cu Euterpe: Cât de aproape ne este spațiul muzicii clasice?(2014). Totodată, Nicoleta s-a făcut cunoscută printr-o serie de proiecte muzicale: Muzica ne unește!, Caravana Muzicală, Folclorul și muzica clasică, Amintiri dintr-o copilărie muzicală.