Revistă print și online

Opt femei care merită scoase din notele de subsol ale istoriei

"Spre sfârșitul dezbaterii pentru alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii, din 2016, Donald Trump s-a aplecat spre microfon, în timp ce Hillary Clinton vorbea despre asigurările sociale, și-a strâmbat gura mică, mărginită de riduri, și a numit-o pe oponenta lui "o femeie așa de afurisită". Expresia a intrat imediat în conștiința populară. A fost mâzgălită pe tricouri, pusă în biografii pe Twitter și a ajuns să însemne mai mult decât o jignire la adresa lui Hillary Clinton sau un slogan strigat sfidător de suporterii ei. În cartea asta, o femeie afurisită este una care a reușit să enerveze un bărbat pentru că nu s-a purtat cum se aștepta el. Sau care a avut idei prea puțin tipice pentru o doamnă. Sau care a omorât un bărbat."

Așa își începe jurnalista Hannah Jewell istoria a 100 de femei afurisite - o carte cu 100 de povești incredibile despre femei care au marcat momente importante în diverse colțuri ale lumi, care au revoluționat domeniul lor de activitate sau care pur și simplu au fost prea neconvenționale pentru vremea lor, devenind modele abia mai târziu.


După ce am tradus-o, pentru Nemira, pot să spun că e genul de carte la care o pagină te face să plângi de ciudă, altă pagină te face să râzi cu lacrimi, pentru că e scrisă cu umor negru, de care e nevoie ca să navighezi printre nedreptăți, mirări, revolte.

Poveștile acestor femei sunt excepționale, dar cu siguranță nu sunt excepții. Au existat sute, mii de alte femei ca ele, despre care au rămas prea puține informații, date, amintiri. Femei din background-ul istoriei sau femei din prim-plan, care totuși, nici măcar ele, nu vin primele în mintea colectivă când vorbim de domeniile lor. Ele merită să fie atât de cunoscute "încât oamenii să le atribuie greșit mari invenții, reușite și cuceriri, când, de fapt, lucrurile au fost ceva mai complicate, iar ele au fost doar parte dintr-un grup mai mare, care includea și câțiva bărbați complet uitați", zice Hannah Jewell.

Din aceste 100 de povești inspiraționale am ales opt mai puțin cunoscute, femei care au schimbat lumea lor și a noastră, dar care uneori rămân simple note de subsol:

Minunate excentrice din Antichitate

  1. Hatshepsut (1507–1458 î.Ch.) a fost soția faraonului Tutmes al II-lea, apoi regentă pentru fiul ei minor, până într-o zi când a decis să nu-i place să stea în umbră și a preluat de facto conducerea Egiptului. A condus în nume propriu din 1473 î.Ch. până în 1458 î.Ch., cea mai lungă și mai importantă domnie până la cea de 21 de ani a Cleopatrei, o domnie în care comerțul, artele, viața de zi cu zi a oamenilor au înflorit. Ca să-și accentueze puterea imperială apărea în portrete cu barbă și alte însemne ale faraonilor.

  2. Prima conducătoare a Coreei a fost Seondeok , care a domnit peste regatul Silla din 632 până în 647. A fost prima dintre cele trei regine coreene ale perioadei Silla, o vreme când moștenitoarele puteau primi succesiunea la tron la fel ca bărbații. A promovat cultura și bunăstarea în regat, a construit temple budiste importante și pagoda lui Hwangnyongsa, care are nouă etaje și 80 de metri înălțime și care a fost, pentru o vreme, cea mai înaltă clădire din lume.

Femei care au fost genii (deși toată lumea știe că fetele nu pot fi genii)

  1. Fatima al-Fihri (cca. 800-880) În 859, Fatima și-a luat sarcina să pună bazele universității al-Qarawyyin, prin care a contribuit la unificarea cunoștințelor din lumea islamică și a facilitat schimbul de idei între Europa, Africa și Asia. În secolele de după fondare, poeți, matematicieni, juriști au făcut aici schimb de idei. După ce a studiat aici, papa Silvestru al II-lea a adus numerele arabe în Europa.

  2. Wáng Zhenyí s-a născut în 1768 și a ajuns unul dintre cei mai cunoscuți oameni de știință din dinastia Qing din China. S-a concentrat pe științele naturale și pe astronomie, ajungând la explicații esențiale pentru eclipsele lunare și solare, precum și pentru echinocții și numărul stelelor de pe cer. (Și sunt cu grămada.) A făcut experimente acasă, dovedind că Pământul e rotund, și a recreat mișcarea planetelor și a Soarelui folosind o lampă pe post de Soare, o masă ca glob și o oglindă pe post de Lună, ca să observe mișcarea relativă și, în general, relația dintre corpurile cerești.

Femei care au scris lucruri "periculoase"

  1. În 1882, Tarabai Shinde, născută în India, a scris o cărticică mânioasă, sarcastică, usturătoare, cu titlul Comparație între bărbați și femei și subtitlul Eseu care arată cine e cu adevărat nemernic și imoral, femeia sau bărbatul? Spoiler: răspunsul era bărbatul. Era sătulă să nu aibă voce, sătulă de convențiile care o încarcerau în cămin, sătulă de cum se scria despre femei în romane, piese de teatru sau ziare, sătulă ca femeile să fie învinovățite pentru lucruri pe care nu le puteau controla. Astăzi, eseul ei e considerat primul text feminist al Indiei.

  2. Louise Mack și-a început cariera scriind romane de dragoste pentru bani, dar a ajuns unul dintre cei mai curajoși reporteri din al Doilea Război Mondial. A transmis din zone de unde colegii ei bărbați fugiseră. Louise a reușit să treacă dincolo de liniile germane, riscând o moarte sigură dacă era descoperită. Louise e unul dintre singurii doi corespondenți de război care au ajuns și au fost martori la bombardarea orașului Aarshot, din Belgia, de către trupele germane. "Cred că sfârșitul lumii ar arăta cam așa", a scris ea.

Femei care le-au tras pumni naziștilor (metaforic și nu numai)

  1. Noor Inayat Khana a fost agentă secretă britanică în al Doilea Război Mondial care a primit cea mai mare onoare civilă acordată de Marea Britanie pentru serviciul ei curajos dincolo de linia inamică, în Parisul ocupat de germani. Cu echipamentul ei de transmisie, Noor a aranjat trimiterea de bani și echipamente pentru Rezistența franceză, care se pregătea invazia Franței de către Aliați. A plănuit evadări de succes ale altor agenți, a falsificat acte pentru spioni și a reușit să scape treizeci de piloți ai Aliaților, care fuseseră prăbușiți pe teritoriu inamic. A transmis mesaje atât la sediul SOE, cât și lui Charles de Gaulle, la sediul lui de exil din organizația Francezii Liberi de la Londra. Astăzi, există o statuie a lui Noor în Russell Square, la Londra.

  2. Irena Sendler nu a vrut să rămână în istorie ca eroină: "Eroii fac lucruri extraordinare", a spus la bătrânețe. "Ce am făcut eu nu a fost extraordinar. A fost ceva normal." Ce a făcut Irena a fost să salveze cel puțin 2 500 de copii evrei din ghetoul Varșoviei, în Polonia, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Trecând prin punctele de control controlate de germani, ea băga înăuntru mâncare, păpuși pentru copii și vaccinuri pentru tifos. Scotea copiii și îi plasa în alte familii unde să fie în siguranță. Înainte de moartea ei, din 2008, a primit premii și recunoaștere din întreaga lume pentru curajul ei din război, inclusiv o nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace și o scrisoare de la papă.

 

De ce merită citită cartea asta? Hannah Jewell explică cel mai bine în prefață:

"Când auziți povestea unei femei care a dus o viață 100% pură și bună, probabil vă lipsesc cele mai bune bucăți din poveste. Cele date naibii. Poate își scotea bustul la înaintare. Poate făcea sex cu unul și cu altul. Poate fura. Poate a trădat pe cineva sau a fost trădată. Poate era pură și bună, dar făcea și greșeli. Poate s-a luptat împotriva unei nedreptăți, dar, la alta, a închis ochii. Poate a fost împușcată de naziști. Sau poate că ea a împușcat un nazist, un țar sau vreun ratat care venea să-i colonizeze țara. Vă rog, luați numele acestor femei și băgați-le bine la cap. Sunt nume de doamne. Sunt numele unor femei prea curajoase, prea inteligente, prea neconvenționale, prea implicate politic, prea sărace, prea puțin doamne sau prea puțin albe ca să fie luate în seamă de contemporanii lor ofiliți și fără suflet."


100 de femei afurisite. O istorie, de Hannah Jewell, apare în Orion, imprintul de cărți de nonficțiune al Editurii Nemira. În traducerea mea.


 

Alexandra FLORESCU

PR al editurii Nemira din 2014, Alexandra a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, cu o lucrarea de licență despre scriitorul Milan Kundera. Au urmat un master în Teoria literaturii și literatură comparată și studiile doctorale cu o teză despre subiectivitate în discursul teoriei literare. De fel, pasionată de Stil, Alexandra citește de la science fiction & horror la poezie contemporană.

în același număr