OPTm
nr.crt.

Dacă nu mă păcălește memoria, am luat prima oară contact cu literatura lui Bohumil Hrabal în clasa a IX-a. A fost dragoste la prima citire: micuță și subțirică, mă aștepta pe un raft de la Biblioteca Județeană, pitită între două volume de Čapek – "O singurătate prea zgomotoasă". Cartea aia m-a făcut K.O. și a devenit unul dintre romanele mele de suflet. Dar Hrabal nu exercita asupra mea doar o hipnoză stilistică, ci mă introducea într-o lume atât de cunoscută, încât bariera ficțiune-realitate se ...

Același lucru m-am întrebat și eu mult timp după ce l-am găsit în cutia cu medicamente. Stătea întins pe spate, cu mâinile împreunate pe piept și capul sprijinit de o fașă sterilă. Purta pelerină neagră, plastron alb și mult fixativ în părul tapat excesiv. Când am ridicat capacul, a deschis ochii și a început să scuipe ca o pisică încolțită, arătându-și dantura sănătoasă.
Reacția lui m-a luat prin surprindere și, tresărind, am fost aproape să scap din mână cutia. Micul intrus, care între timp ...

Pe Catrinel poți s-o vezi adeseori prin Facultatea de Litere, mai ales prin zona bibliotecii. Are un fotoliu special, pe unul dintre coridoarele care duc la Matematică, un fel de cuib, în formă de lingură. Dacă nu-i acolo, înseamnă c-a plecat la plimbare. Mă refer la fotoliu, care se teleportează oriunde, încât sunt zile în care poți să vezi pe deasupra Bucureștiului un fel de ghiulea galbenă, care e de fapt fotoliul lui Catrinel. Uneori, din el zboară pagini, în special din romane. Odată s-au a ...

Șerban Axinte​

Se întâmplă să trăiești într-un poem atunci când tu ca om te identifici aproape total cu literatura (poezia) pe care o citești și o scrii. Lucrurile materiale sunt parcă undeva departe în afara ta. Nu zic că e bine. Ideal este să menținem un echilibru între toate activitățile pe care le avem de făcut. Și, în general, menținem acest echilibru pentru că nu avem încotro. Eu cânt și într-o trupă de rock progresiv (care deocamdată nu dorește să se arate lumii). Cânt împreună cu do ...

Există enorm de multe povești extraordinare în istoria culturală a lumii. Povești extraordinare, emoționante, cu o simbolistică bogată, care dau seamă de tot ce înseamnă omul și umanitatea, dar și natura, universul, temerile sau idealurile societății. De la poveștile care au construit civilizații, de la Epopeea lui Ghilgameș și Odiseea, istorisirea aventurilor lui Ulise/Odiseu, până la cele care au construit religii, povestea iluminării lui Siddhartha și cea a Fiului Omului și al lui Dumneze ...

Reprezentația Orașul cu fete sărace semnată de către regizorul Radu Afrim pentru Teatrul National "Vasile Alecsandri" din Iași se înscrie pe linia estetismului vizual care conferă "patina" recognoscibilă  creațiilor spectaculare ale cunoscutului regizor contemporan. Spectacolul este o desăvârșită metaforă scenică, de un vizual care recurge la tehnica fotogramelor, ochiul spectatorului cufundându-se în plastica  unui  pictorial cu accente stilistice retro. Atât la nivelul omogeneității vizuale, ...

În adolescență vedeam uneori pe strada Plantelor, alteori pe lunga stradă Popa Soare, un domn cu părul lung, pieptănat pe spate. Era îmbrăcat într-un costum cărămiziu, cu vestă și cu o cravată cafenie. Domnul se plimba încet, de unul singur, cu capul în pământ. După ce am trecut de vreo trei ori, la date diferite, unul pe lângă celălalt, am început să-i dau bună ziua. Îmi răspundea cu voce politicoasă, oprindu-se din mers pentru câteva clipe.

Domnul în costum cărămiziu făcea parte din colecția ...

Treiprezece, Litera, BPC, 2021

Vă mai aduceți aminte de romanul lui Eliade, Nouăsprezece trandafiri? Atunci știți că până la urmă rămân doar treisprezece. Ca un elogiu adus lui Eliade, vă propun o carte intitulată chiar așa: Treisprezece. A cam fost ponegrit pe nedrept acest număr al timpului fără limite (al trandafirilor rămași), așa c-ar merita reabilitat.

Exact 13 scriitori au trimis povestiri pentru o culegere de proză fantastică. Prin urmare, era firesc să se numească așa. Pe cei ...

Lumea digitală are propriile reguli de funcționare, comportamente așteptate, tolerate sau interzise, precum și sentimente, nostalgii sau proiecții mentale aferente. Adeseori, lumea virtuală, cea modelată prin activitatea noastră în rețelele sociale, forumuri, grupuri de discuții, bloguri, vloguri și altele asemenea este opusă conceptual lumii reale. "Ați vorbit online sau față în față?", "Este un mare influencer, dar în lumea reală este timid", "Suntem prieteni doar pe Facebook" sunt câteva di ...

"Aș plânge, dar lacrimile îi ațâță pe cei care ne veghează suferința. Aș plânge până la împlinirea dorinței arzătoare de a-mi găsi sfârșitul. Nimic nu poate ostoi această unică dorință: moartea, cu toate consecințele ei."

La 21 de ani neîmpliniți, așteptat în libertate de o logodnică ce învățase limba română din poeziile de dragoste pe care i le recita, Mihai Buracu își dorea să moară.

"Mi-e frică. De mine însumi îmi e frică cel mai mult. Urletul se prelinge pe tavanul și pereții u ...

arcanele tăcerii inimile noastre și durerea fantomă a celor adormiți.

nu în răspuns ai căutat pacea. e doar respirația eșecului din ceafa mamei abandonate, din jocul copiilor de noapte, din gestul actorului fascinat de regie, din sănătatea asta incomodă în care râdem ca proștii.

cine vs. cui. creier degenerat în care limbajul se rescrie.

inima ta e un cronotop al inimii mele.

mirosuri de trup devorându-se între ele și perfecțiunea unei vocale în miezul memoriei. ești arhiva pr ...