Într-o anchetă despre literatura pe internet , desfășurată anul trecut în revista Ficțiunea, precizam că aceasta reprezintă una dintre cele mai generoase paradigme de cercetare ale studiilor literare actuale, sub multiple aspecte, relevându-i-se caracterul trans- și inter- (cultural, național, literar etc.) al literaturii pe internet, precum și caracterul ei hibrid, fluid. Acum, sub această "umbrelă" conceptuală, discutăm și despre digitalizarea industriei de carte și apariția primelor platforme de audiobookuri și e-bookuri în limba română.

Consider că în prezent nu se mai poate face abstracție de Internet și de funcțiile acestuia. Zilnic, pe străzi, în case, în magazine, în sălile de lectură etc., vedem oameni absorbiți de telefoanele mobile și de extensiile acestora, în special, de căștile audio. Iată cum, realitatea virtuală a devenit noul statu-quo. E bine, e rău? Sigur, opiniile sunt împărțite – de la cei care critică utilizarea nefastă a mediului online, la cei care încurajează și promovează "valorile" internetului și până la cei moderați în reacții.

În ceea ce privește mediul literar (cu toate implicațiile sale) și relația sa cu digitalizarea, cred că este un plus, întrucât, mai întâi, putem vorbi de un acces (i)mediat la sursele primare și/sau secundare. Apoi, prin digitalizare se oferă un orizont mai larg de vizibilitate literaturii. Iată, o promovare reușită se realizează în prezent (neapărat) și în online. Sigur, nu contest sau nu pun la îndoială valoarea tiparului, ci subliniez eficacitatea pe care o poate oferi simbioza dintre cele două procese. O carte tipărită are șanse mai mari să ajungă la un public numeros dacă beneficiază (și) de o variantă digitalizată: e-book, audiobook etc.

Tocmai despre ceea ce oferă o platformă de audiobook și e-book voi discuta în cele ce urmează.

Se știe că VOXA, prima platformă de audiobookuri și e-bookuri din România, a început să producă primele audiobookuri în limba română la începutul anului 2020, nu întâmplător atunci, fiindcă ne amintim că în acea perioadă oamenii stăteau în case din cauza pandemiei.

La o simplă căutare pe site-ul oficial al platformei, descoperim gama complexă de categorii pe care VOXA o oferă: dezvoltare personală, business, rezumate, copii, divertisment și relaxare, cărți în limba engleză, romance, fantasy și SF, thrilller și mister, literatură etc.

De subliniat că găsiți un subcapitol dedicat literaturii contemporane, cu volume de la toate editurile, citite de actori sau în lectura autorilor, cărți de ultimă oră, unele apărute recent, ca Frumusețe și întristare de Yasunari Kawabata (Humanitas, 2022), Istoria insulei de Evgheni Vodolazkin (Humanitas, 2021), romanele lui de Abdulrazak Gurnah (Litera, 2022), Cei care pleacă și cei ce rămân. Tetralogia napolitană de Elena Ferrante (Pandora M), Zuleika deschide ochii de Guzel Iahina etc.

Literatura română este de asemenea bine reprezentată prin Ciudățenii amoroase de Doina Ruști, Sonata pentru acordeon de Radu Aldulescu, Maimuța carpatină de Radu Paraschivescu, aproape toată opera lui Mircea Cărtărescu, Femeia în roșu de Nedelciu, Babeți, Mihăeș și multe altele.

Voxa funcționează cu mai multe studiouri, are regizori, producători, editori și redactori etc. Actorii sunt dintre cei mai cunoscuți, între care Vlad Rădescu Ștefana Samfira, Cristina Cioran, Șerban Pavlu, Mihai Călin și mulți alții. Iată deci, discutăm și despre o profesie nouă pe piața muncii din România: naratorul de cărți în format audio.

"Un audiobook ia naștere în 45 de zile, explică Dan Vidrașcu, directorul VOXA, și cuprinde mai multe etape: alegerea naratorului, programarea sesiunilor de înregistrare, editarea materialului înregistrat (pentru a elimina pauzele, eventualele zgomote sau repetițiile naratorului), redactarea materialului editat (ascultarea înregistrării concomitent cu lectura cărții de către un editor pentru a identifica greșelile), corectarea materialului, editarea finală și masterizarea sunetului." Dan Vidrașcu (preluare după Forbes).

Prin urmare, găsesc binevenită și benefică existența platformei VOXA, întrucât oferă o vizibilitate mai mare literaturii în marele "ocean" al Internetului. În plus, de apreciat că se naște o nouă industrie, implicând un număr tot mai mare de persoane, care pun în mișcare un mecanism atât de complex: actori, naratori, editori, regizori etc. Literatura pe internet, înțeleasă și analizată prin activitățile unor astfel de platforme, devine o paradigmă atât de cosmopolită în conținut și în formă. Tot acest proces poate fi definit și prin sintagma din titlu: cărțile la timpul viitor.