Mi-e greu să înțeleg dorința unora de a se numi, singuri, scriitori. Mulți publică sub egida unor edituri obscure texte care nu sunt nimic altceva decât un clișeu teribil de prost. Mai mult, închipuiții scriitori nu s-au atins în viața lor de vreo carte de gramatică a limbii, iar frazele lor par a fi căzute inconștient pe pagini. Nici nu aduc în discuție procesul editorial, care se dovedește de-a dreptul înspăimântător chiar și pentru un ochi neavizat.

Răbdarea, la rândul său, este o chestiune ...

Ce mai scrii după ce ai pus

punct și de la capăt?

de unde știi

că ceea ce

pui pe foaie

nu se va revolta

și vei fi obligat

să scrii un roman?

Scriitor

crezi că aș putea vreodată să fiu un scriitor?

dar și dacă tu ai crede asta

crezi că ar conta?

ar conta cuvântul meu împotriva

cuvântului tău?

aș îndrăzni vreodată

să transform poezia în armă

împotriva ta?

nu

iar asta nu mă face scriitor ...