Zenobia - Traduceri - nr. 39 / 16 noiembrie, 2020
Maestru al frumuseții, meșter al fulgului de nea,
inventator inimitabil,
decorator al Pământului, atât de superb & diferit de plictisitoarea Lună
mulțumesc pentru acest cadou.
Am compus o rugăciune de dimineață pentru tine,
conține, cu precizie, tot ce contează.
Începe așa – Facă-se voia Ta.
Mi-a luat două zile s-o scriu. Nu are pretenții de elocvență.
Ai venit și m-ai scos de-atâtea ori
din anii mei disperați, fără ieșire.
I-ai lăsat pe prietenii mei strălucitori să se distrugă
dar eu am rămas, rablagit rău, dar încă în funcțiune.
De necunoscut, cum le sunt eu hamsterilor mei,
cum aș putea să Te iubesc?
Nu pot decât, cu certitudine,
să fiu uimit și recunoscător.
Nu știu dacă mai trăim după moarte,
nu pare verosimil
din punct de vedere științific sau filozofic
dar desigur totul e posibil la Tine
și cred că Petru și Pavel au avut revelația Învierii
cum cred că acum stau într-un scaun albastru.
Dar cine știe poate a fost doar un caz special
numai cât să-i pornească pe drumul credinței.
Oricum s-o sfârși, acceptă-mi admirația.
Lasă-mă să stau până la moarte, în fiecare clipă,
deschis la ale Tale, oricât de vagi, iluminări sau instrucțiuni.
Sunt convins că îmi vei ghida iar mâna, Maestre al cunoașterii și frumuseții.
Prietena lui Zenob
Scrisul ca motivație în sine
Ce-ar mai fi de scris?
Invitații lui Zenob: Tudor RUNCANU
Feminitatea în filmografia lui Hayao Miyazaki
meditații aproape neerlandeze
Ian McEwan indignat
Intuiții reciclate
Cum am devenit fașionistă
Un orășel, o epidemie
În vișinul din fața ferestrei cineva a aruncat o pungă de plastic
Copyright © fictiunea.ro