În ciuda pandemiei sau poate tocmai datorită acestei situații stranii de recluziune și diminuare a activității sociale, anul editorial 2021 a fost unul foarte bogat și cu multe apariții remarcabile. Foarte multe traduceri, reeditări sau opere românești originale care au văzut lumina tiparului anul acesta merită menționate și cu siguranță voi omite unele dintre ele, deși mă voi rezuma doar la ceea ce am reușit să citesc sau măcar acolo unde am certitudinea excelenței.

În privința romanului, cu siguranță cel mai prolific și plurivalent gen contemporan, printre traducerile care mi-au atras atenția anul acesta au fost scrierile a doi autori italieni, Gianfranco Calligarich, cu o poveste de dragoste inedită și un stil narativ captivant, în decorurile Romei anilor 1970, intitulată Ultima vară în oraș (ed. Polirom), și Sandro Veronesi, cu un roman postmodern, surprinzător și conceput ca un puzzle în care poveștile se aglutinează creionând personaje extraordinare, deși cu aparență modestă, Colibri (ed. Litera). O surpriză foarte plăcută este și Gheorghi Gospodinov, probabil cel mai tradus și apreciat scriitor bulgar contemporan, din care editura Pandora M a publicat un roman numit Fizica tristeții. De asemenea, Profesorul și nebunul (ed. ART), romanul lui Simon Winchester, care are în centru povestea fascinantă a alcătuirii inițiale a Dicționarului Oxford și a unui personaj straniu, care a fost ecranizată recent. În fine, completez recomandările pentru roman cu seria Peter Handke de la editura ART și cu seria de roman contemporan inițiată de Doina Ruști la editura Litera, în care puteți găsi atât noi romane ale unor scriitori consacrați, precum Doina Ruști (Paturi oculte), Radu Aldulescu (Drumu-i lung, căldura mare) sau Dan Stanca (Înainte de întuneric), dar și autori mai tineri ca Mihail Victus (Toate păcatele noastre), Liviu G. Stan (Salamandre), Ligia Pârvulescu (Translucid, roman premiat la concursul de debut al editurii) etc.

Pentru cei ce preferă proza scurtă, un eveniment îl constituie revenirea lui Răzvan Petrescu cu un nou volum, Cuțitul japonez (ed. Polirom), care poate va fi cartea mea de Jolabokaflod, pentru că e o delicatesă pe care o țin pentru ocazii speciale, convins că este un regal de inteligență și umor cel puțin la fel de încântător ca și cărțile anterioare ale celui mai bun autor de proză scurtă de la noi. De asemenea, asumându-mi parti-pris-ul, nu pot să nu vă recomand volumul Treisprezece (ed. Litera), care strânge povestirile fantastice a 13 autori români contemporani, unii dintre ei fiind prezenți chiar cu două texte, și în care am avut plăcerea să public și eu.

Pentru cei interesați de eseistică și istorie, oferta este și aici bogată: o carte extraordinară, testamentară, precum cea a lui Tony Judt împreună cu Timothy Snyder, Gânduri despre secolul XX, o carte extrem de ingenioasă și incitantă semnată de Cătălin Ghiță, Secolul al XX-lea între roșu și negru (ambele la ed. Litera), eseul autobiografic al lui Vasile Ernu, Sălbaticii copii Dingo, despre adolescenții Chișinăului din anii de sfârșit ai epocii comuniste, dar și Andrei Oișteanu, Moravuri și năravuri. Eseuri de istorie a mentalităților (ambele la ed. Polirom).

La acestea aș adăuga și cartea Martei Petreu, Blaga între legionari și comuniști (ed. Polirom), care investighează legăturile posibile și chiar imposibile dintre Lucian Blaga și cele două ideologii extreme, cât și criticile ideologice ale literaturii și filosofiei sale venite dinspre acestea.

Din lumea teatrului, pe lângă editarea unor cărți mai vechi, deja celebre în istoria teatrologiei, vă recomand eseurile lui George Banu, Teatrul și spiritul vremii (ed. Junimea) și Povestirile lui Horațio (ed. Tracus Arte), cât și volumul lui Peter Brook, Virtutea milei. Reflecții asupra lui Shakespeare, publicat de editura Scrisul Românesc spre sfârșitul anului 2020.

În fine, mă bucur că editura Polirom a luat decizia de a traduce biografiile celebre semnate de Henri Troyat, dintre care, deocamdată, pe cea despre Cehov v-o pot recomanda ca pe un model al genului. Și o mențiune specială pentru volumul Troia, care se adaugă anterioarelor Mythos și Eroii, care cuprind repovestirea miturilor antice de către celebrul Stephen Fry, într-un stil efervescent, dominat de inteligență și umor.