Revistă print și online

Criza hârtiei & tiparului

Odată cu noul coronavirus (Sars-CoV-2), apărut la finalul anului 2019, istoria recentă a luat o întorsătură cu totul și cu totul diferită față de cea pe care am trăit-o și experimentat-o până acum, mai ales, generațiile mai tinere, care nu au mai trecut prin fenomene de o asemenea anvergură. Era de la sine înțeles că în urma unui așa tragic, aș spune, fenomen să urmeze numeroase repercusiuni resimțite în toate domeniile – economic, politic, social, cultural etc. Nici că oamenii "s-au obișnuit" cu această situație, că începutul anului 2022 aduce, în prim-planul mondial, războiul din Ucraina... Numeroase țări sunt implicate direct sau indirect, activ sau pasiv, mai mult sau mai puțin, în ceea ce privește situația actuală. Conflicte, tulburări, moarte, suferință, refugiați etc. toate duse la nivel de grea încercare pentru umanitate. 

În baza acestor două mari tragedii, se întrevede un viitor (cel puțin) întunecat, întrucât mulți analiști politici și sociali anunță crize în majoritatea domeniilor. Una de interes pentru noi e criza hârtiei și a tiparului.

 "Panică pe presa tipărită și edituri: hârtia s-a scumpit cu până la 70%", asta anunța titlul unui articol publicat la sfârșitul anului 2021, menționând ca principale motive ale crizei, următoarele: criza containerelor, pandemia și închiderea fabricii din Slovenia și orientarea spre Rusia. Alături de acestea, aș menționa acum și contextul politic, social, economic și cultural mondial, greu încercat de războiul din Ucraina. Nu întâmplător, în prezent, sunt numeroase articole în care se abordează subiectul în cauză, anunțând scenarii sumbre pentru viitorul hârtiei, implicit al tiparului. Încotro ne îndreptăm?... (vezi și romanul cu titlul omonim al lui Pavel Nedelcu, apărut în Biblioteca de Proză Contemporană, Editura Litera). 

După cum se poate observa, prețurile hârtiei pentru tipărit s-au dublat în decurs de câteva luni, fapt care generează "panică" în rândul ziarelor și al revistelor culturale/literare, cu atât mai mult cu cât în România majoritatea produselor provin din import, și nu de oriunde, ci, din blocul sovietic... iar cum contextul social nu e unul favorabil, temerile editurilor sunt întru totul explicabile. Astfel, criza de hârtie resimțită la nivel european, chiar global, trebuie să devină prioritate generală, la fel ca celelalte "probleme". Deși e un segment mai puțin cunoscut de publicul larg, e atât de important, în măsura în care hârtia tipărită e literatură, iar literatura e viață... E dureros ca o revistă sau un ziar, cu tradiție sau nu, să își înceteze activitatea în print. Odată ce acest fapt s-a întâmplat, e greu de crezut că mai poate reveni la o forma care a consacrat publicația respectivă. 

În ultimii ani, e-book-urile, pdf-urile au căpătat o notorietate din ce în ce mai pronunțată, condiția hârtiei, în acest caz, devenind una din ce în ce mai fragilă. Publicul larg e interesat de literatura  tipărită, încă nu prevalează lectura în format electronic, deși a căpătat teren. Dar literatura, cărțile clasice au încă o mare căutare în forma lor tradițională. Se observă o discrepanță majoră în raportul cerere – ofertă în ceea ce privește producerea și cumpărarea hârtiei... 

Chiar dacă situația "umanioarelor" a fost mereu una cu "nevoi speciale", în prezent, e cert că trec printr-o criză fără precedent, întrucât una dintre principalele lor condiții – producerea hârtiei – e zdruncinată din toate punctele de vedere. Ne întrebăm atunci, care vor fi consecințele pe termen lung și mediu... clar nu pozitive, am anticipa. 

Bucurați-vă de scris/de citit, de hârtia tipărită, de mirosul unei cărți noi sau vechi, de paginile unei reviste culturale & literare!

Ciprian HANDRU

Doctorand al Universității din București, este autor de articole și exegeze, unele premiate, cu precădere dedicate lui Adrian Marino, dar și poeziei clasice.

în același număr