OPTm
nr.crt.

Serenadă/ fericirea are picioarele tale

lui M.G.

0

și dacă ochiul tău cel drept te smintește pe tine/

scoate-l și aruncă-l de la tine/ și dacă mâna ta cea dreaptă

te smintește pe tine/ taie-o și o aruncă de la tine/

căci mai folos îți este să piară unul din mădularele tale/

decât tot trupul tău să fie aruncat în ghenă/

1

tocmai picioarele vor să se odihnească mai repede/

mai repede decât mâinile gâtul sau colonul iritat/

adică să treacă în viteză pe lângă celelalte componente ale corpului/

un maraton pe care au calitatea de a-l câștiga din naștere/

și în loc de ovații/ lungi strategii ale liniștii care dă curs distanței/

2

apoi inevitabil întreaga poveste care trebuie spusă/

când te întreabă cineva curios de ale tale sănătățuri/

pe la ora 13 sau 14 fac anumite exerciții cu piciorul drept

cu altul/ încep cu dreptul că e cel mai futut/ flexez cu greutăți

de 1 kil pe gambă/ bag bicicletă și inevitabil îmi vine să mă piș/

3

în istoria asta punctuală am să vâr un bulangiu care se credea freddi/

eram prin liceu și l-am băgat în pula mea că era umflat

ca un aerostat/ un fel de scuipat de polițist asta a și ajuns/ karatistul

mi-a vânturat o dreaptă pe lângă meclă și mi-a îndoit tibia/

brucelee lovitură fatală în timp/ să-l fut că m-a durut ani de zile/

4

acu vreo 7 ani ajung la o vrăjitoare din iași de-și zicea valentina/

porți cu tine o femeie mereu/ ea pendulează când pe umărul stâng

când pe umărul drept/ un scârțar care se dădea fitoterapeut

îi zice să tacă/ nu am plătit pentru emoționale/ din cheakre

aflu smerit că o să-mi pierd chișoarele/ că e prea târziu/ na/

& 4

mai pot face să mi le ung cu untul pământului degeaba/ e de câcat/

5

quizz cu ale sale conexiuni de care nu scapi în ultima rundă/

un fel de zahăr tos învârtit într-o cană crăpată cu muia lu smiggle pe ea/

sună cam așa/ karatistul avea o gagică în liceu/ eu aveam o gagică

când am fost la vrăjitoare/ dumnezeu e mare și puternic/ ne iubește pe toți/

era aceeași tipă/ plm o rugăciune spusă la timp trece primejdia rea/

6

noaptea să nu alergi pe cartodrom că nu știi ce gard ruginit îți intră-n

talpă/ să calci cu grijă când ești beat și-ai stat la masă halbă după sticlă/

să nu te scarpini cu andreaua că mai vrei și faci buba/

câte și mai câte/ cum ar fi să pompezi miere lu mița biciclista/ bleeeh/

și pentru public să reiei strofa 1 imediat/ cu bandana lu nasty pe cap/

7

nu are efect dacă tragem pe nas aerul poluat de lgbtq/

cine zice/ cine întreabă/ cine este prins în căsuța bunicii/

un fluture pierdut între aripi cântă floyd an după an/ încă pot să plâng/

dacă apa e fierbinte se inflamează/ altfel sunt reci ca o cadă de fontă

bipolară care se fute din prima numai cu cel ales în magia fâsului/

8

draga mea păroasă fericire ești înțepenită în ghips/ heirupt/

și e o încântare să-mi amintesc cum am văzut faza aia/ când am împins

cu șpițul și a plecat pe lung/ lentă dar țopăind/ fundașul a făcut stânga

și portarul a fost mascat o fracțiune de secundă/ și a intrat așa/

cum zicea dom dimofte/ bă tu le-ai scris pe ăstea să ne batem noi capu/

& 8

și să ne îndoim ochelarii/

9

când se lasă seara peste metabolism ne îmbătăm și ne promitem marea

cu sarea/ a doua zi ne clănțăne capul și ne băgăm razant picioarele/

aceste aspecte culturale care dădeau să dezvolte urbea

conțin flashuri iepurești cu chelnerița angelică de ieri/ care impresionată

de un desen animat straniu se crăcănează docilă ca o pungă de plastic/

10

bunicul meu se pregătește să moară și își trage halucele gutos peste cap/

un eveniment borcănat ca un televizor samsung adus în 90 de la turci/

e un început de demență/ și alte boli stau atârnate de camera micuță

în care ne transformăm leneș într-o familie de pitici/ sugem acadele

cu aceeași promiscuitate cu care aprindem lumânări/

11

mi-ai spus să mă simt bine așa cum și tu te-ai simțit acu 4 ani la mine/

casa ta să fie casa mea fără să fiu neapărat obligat să te fut/

cu toate că atunci eu am fost o gazdă bună și te-am futut/ așa/

am cu cine am cu ce dar de ce să o fac/ urc și cobor multe scări/

chestia asta mi-o dă nasol la genunchi/ nu ai decât un vin negru/ sculău/

& 11

am amânat să băgăm jointul ăla/ dimineața îl blătuisei/ cum să fie bine/

12

ar fi ceva să merg la un cenaclu de contabili în care un nene prețios

să se scobească la fel cum doamnele bulănoase așteaptă un moment

romantic la fel cum permanent dulcea serenadă avortează în canal-

irizare/ adică nu vreau să fiu aici așa sensibil și treaz/

cu gânduri atât de frumoase poetic sculate și cu mulțumiri în gură/

Leonard MATEI

Poet, membru al cenaclului “Noduri și Semne", din Galați, Leonard Matei (n. 20 august 1978) a debutat cu volumul de versuri “Ninsoare în Paști" (2003), apoi, au urmat volumele: “În dialog cu al treilea" (2016) - cu o variantă braille apărută în 2017, și “orașul decolorat/ glorios în rimă" (2019). Ține, în revista “Axis Libri", rubrica “Plantația de cuie" în care radiografiază poezia gălățeană de la începuturi până mâine. A realizat, în 2016, un film de scurt-metraj despre comunitatea de dervishi din Prizren (Kosovo): “HU- all the names of God".

Copyright © fictiunea.ro