OPTm
nr.crt.

Începem să citim textele primite la "Primul roman", concurs al editurii Litera, ajuns la a III-a ediție. Sperăm să găsim povești bine scrise, care să se țină până la capăt, cu personaje vii și stil convingător prin noutate.

Textele primite au ajuns deja la editură, unde un grup de oameni se ocupă în momentul de față de chestiuni practice: ștergerea numelui, conservarea lui într-un sistem sigur etc. Într-o săptămână-două, romanele ajung la comisie. Făcând parte de-a lungul timpului din numeroas ...

La decernarea Premiului Ficțiunea pentru Cel mai bun personaj (Theodoros, din romanul omonim, Humanitas, 2022)

Mă bucur foarte mult că suntem împreună. Sunt cam confuz acum: m-am trezit la 4 dimineața, am urcat în avion, am coborât din avion, am ajuns acasă frânt de oboseală și totuși am ținut foarte tare să fiu aici cu dumneavoastră din mai multe motive, pe lângă care o să trec foarte repede.

Primul este că mi-e foarte simpatică ideea acestei asociații pentru ficțiune, acestei ...

Ce părere ai despre papioane? Îți plac? De care? Imprimat, simplu?

Eu am fost și rămân fidel cravatelor. De orice model, textură, culoare. Desigur completate de un accesoriu pe care-l mai găsești numai prin antichități de pripas: acul de cravată. Dar legat de papion, pot aminti aici o curiozitate istorică deja. Eu nu prea am prins această realitate foarte prezentă pentru anii 1950-1960, când era stridentă chiar. În vechile restaurante și hoteluri redenumite de noul regim, erau aceiași cheln ...

Premiul Ficțiunea pentru Cel mai bun personaj

Petre Nechita: Povestea înainte de toate

Se dau două dicționare: unul cu neologisme, celălalt cu arhaisme. Na și scrie despre Theodoros. Din care să folosești mai mult? Păi, de, tre’ să fie ceva inteligent. Și profund. Că ideea asta care-ți tot vine ca o râgâială, e mișto!, nu-i tocmai critică erudită. Da’ nu ești critic. Și-asta-i drept. Atunci zi pe șleau. Cam așa: povestea înainte de toate. Începe cu asta. Sau poveștile adunate la un loc. ...

Vă mai amintiți de spusa aceea a lui Ion Creangă – Căci nu vă pară șagă: de la Neamț până la Iași e câtu-i de la Iași până la Neamț, nici mai mult, nici mai puțin – din capitolul al IV-lea al volumului de Amintiri din copilărie, buchisit și acasă, și la școală, de copiii din generația cu cheia de gât?

Ei, bine, nu știu cum e cu distanța de la Neamț la Iași și viceversa, dar credeți-mă pe cuvânt că de la Tbilisi la Batumi nu e aceeași distanță ca de la Batumi la Tbilisi. Nu vă grăbiți să mă ...

Premiul Ficțiunea pentru Cel mai bun personaj

O rețetă de succes a romanului contemporan nu există. Cititorul decide fără milă dacă acesta are un viitor și va fi pus pe o listă scurtă a cărților care trebuie să facă parte din bagajul de lectură. Celelalte instrumente de promovare sunt auxiliare. Nu vom face o teorie a lecturii, ci vom spune doar că romanul lui Mircea Cărtărescu "Theodoros" reprezintă o ipostază totalizantă a literaturii române. Deliciile de lectură pe care ți le ofer ...

Regulile sunt ale scriitorului

Ramona Bădescu

"Depravatul din Gorgani", continuarea "Ciudățeniilor amoroase", vine cu alte fapte, cărora Doina Ruști le dă viață prin intermediul unor personaje din cartierul Gorgani, și nu numai, bântuind fără leac prin istorie, dar și în imaginarul colectiv.

Stranietatea și misterul întâmplărilor copleșesc, prozatoarea punând parcă ordine în haosul de senzații, prin cele 17 reguli ale depravării, care nu se referă neapărat la excese erotice. Cea dintâi ...

Motto: "În cea mai bună formă a sa, omul este cel mai nobil dintre animale; detașat de lege și justiție, el este cel mai rău."

Aristotel

Plouă cernit și strâmb peste capetele oamenilor zgribuliți, îmbrăcați în pelerine negre. Pășesc cu grijă, unul în spatele celuilalt, atenți să nu se stropească. Se opresc în fața unei cruci înalte și subțiri, din piatră, pe care scrie Anton Braun, 1830-1902.

Groparii, desculți și nămoliți, icnesc aruncând în lături pământul mocirlos. Lovesc cazmaua de pi ...

Ceea ce pare

Chiar așa cum credem noi

Chiar așa cum am învățat la școală

Adevărul e la mijloc

Adevărul nu e cel din cărțile de istorie

Nu e nici chiar cel din cărțile de specialitate

Mai ales din macroistorie

Tind să cred microistoria

Adevărul istoric

Nu e cel învățat la școală

Nu e nici măcar cel învățat la facultate

Istoria a fost în funcție de interese

De mai bine

De cum a bătut vântul

Mai marii noștri nu aveau acea conștiință

Arhilăudată

A bi ...

Pentru a-mi pune în practică planul sinuciderii am ales Grădina Ioanid. Îmi părea, mai ales cu lăsarea serii, foarte familiară, și mă simțeam precum în trecutul acela îndepărtat, plin de forme, culori și senzații luminoase. Și era mai ales un parc retras, nu foarte circulat noaptea. Aflându-mă pe punctul de a-mi pune planul în aplicare, am aruncat funia pe o creangă, dar am fost surprins de un sergent și de două fete care veneau în urma acestuia. Sergentul m-a iertat, iar una dintre domnișo ...

Spre amiază, fugarul s-a hotărât să iasă din pădurile întunecate și reci în care se ascundea încă de la crăpatul zorilor. Oasele îi înghețaseră și era sătul să mai calce prin albiile apelor repezi sau să-și târască picioarele împovărate de glodul lipicios și greoi.

A luat urma petelor mici de lumină călcând peste cioturi de stânci învelite sub un covor de mușchi până a ajuns la marginea fagilor, acolo unde se întrezărea un deal verde strălucind în lumina soarelui. După ce a privit mulțumit cer ...

Cătălina Steriu debutează în România cu volumul de povestiri Prea roz, publicat la Editura Eikon, după numeroase concursuri literare câștigate în Franța și Belgia.

Sub acest titlu – care imprimă volumului o dulcegărie falsă (explic spre finalul recenziei ce am vrut să spun cu aceste cuvinte, nu vreau să devoalez misterul de-acum) – autoarea reunește povestiri realiste pe diverse teme și stiluri, demonstrând atât versatilitate în abordarea subiectelor, cât și o bună intuiție în ceea ce priveș ...

EXISTĂ oare ceva mai trist decât un tânăr de 24 de ani într-un cărucior cu rotile?

Adrian a locuit 15 ani în Minnesota, până când i-au murit părinții într-un accident de automobil. El a rămas singur prin clinici de recuperare, apoi statul american a fost de acord să-l încredințeze bunicilor din România. Vorbește cu greutate și cântă niște cântece de jale cu un fel de chiuituri. E un tânăr zdravăn, cu ochii negri ca ai unei păpuși africane. Un român autentic din SUA. Ambasada îi trimite reviste ...

Ce stare ne dă imaginea de mai sus, cine sunt personajele, ce se se întâmplă în afara cadrului..?

Angela BACIU

Pași numărați

Trecuse de 2 A. alerga cu sufletul la gură ține-ți liftul și pentru mine. coridorul întunecat se căsca lume puțină o tânără încerca să își ia un latte de la tonomatul de cafea dar acesta refuza cu încăpățânare să îi recunoască bacnota nu mai pot o duc la azil pe stânga scria nașteri pe dreapta terapie intensivă momentul ăsta îl trăia A. în fiecare zi băr ...

Aș călători cu terapeutul. Aș căuta să mă bucur de fiecare dimineață când roua este proaspătă, s-o simt cu talpa piciorului, să alerg până la băncile de sub un nuc și să privim cum soarele trece printre crengile lui. Cum razele se lasă pe iarbă și șterg picăturile, încălzind puțin câte puțin fiecare petic. Iar păsările ar cânta simplu, fără să fie grăbite de agitația orașului. Atunci ar fi liniște în sufletul fiecăruia și o pace grea ne-ar binecuvânta. Ca apoi să ne ridicăm și să mergem. Să merg ...

Victor Brauner, asemenea unor personalități române, a ajuns să facă mare "vâlvă" pe plan internațional — mă gândesc la Enescu, Brâncuși, Ionescu, Cioran, Eliade — , iar în spațiul românesc opera sa nu este suficient de cunoscută, valorată și "exploatată" așa cum ar trebui. În aceste circumstanțe, ne putem bucura de un nou volum omagial al artistului, Victor Brauner 120 (Editura Aius, 2023), semnat de Petrișor Militaru, care propune un mod original de a pătrunde în tainele creației brauneriene.

...

Pasiunea Irinei pentru istorie dura de când a făcut cunoștință cu această materie, în clasa a IV-a.

În anul în care a început cursurile de istorie la școală, a ajuns împreună cu tatăl ei la o întâlnire aniversară unde ea era singurul copil. Chiar în acea zi, Irina împlinea 10 ani. Tatăl îi spusese că întâlnirea la care vor merge împreună este cadoul de ziua ei. Era 10 mai 1980, iar întâlnirea era de fapt o aniversare a Regalității. Cei prezenți sărbătoreau în acel moment ceea ce considerau că ...