Revistă print și online

în prima zi din anul de după

învăț să spun ora exactă


în funcție de cum pică lumina

de zgomotele mașinilor

de foame și de lipsa ei


de pașii vecinilor

de somn știri și notificări


timpul se comprimă se extinde

o eternitate la fiecare capăt

*

de la un punct nu știu dacă îmi plac oamenii sau doar mi s-a făcut puțin dor

*

mă mișc prin zi ca omulețul mario cu precizia

celor care nu au memoria proastă

ci își aduc aminte cîte ceva

dintr-o realitate paralelă

*

o ceșcuță de cafea o cană o farfurie un pahar de cola de colecție

în cioburi


altele lăsate imprudent pe cîte o margine

unele atinse în treacăt altele care au tremurat pînă s-au așezat


și am spart și două boluri de salată


poate așa e poate nu pot să am grijă de nimic niciodată // te simți acum cum mă simt eu mereu // cînd ne căsătorim o să primim o să avem vase de spart

toată viața

*

cine poate să spună ce e mult și ce e puțin pentru cei fericiți împreună

*

nu mai dăm vina pe trafic dăm vina pe internet

și de la un punct în realitatea noastră 2D e ușor să uităm că ceilalți au picioare

*

într-o zi o să povestim cum supraviețuirea noastră a depins cîndva de cît de confortabil ne puteam așeza pe canapea și cîte colete puteam aștepta

*

vedem filme vechi le dăm filmelor noi timp să apară și asta e rezistența noastră

cele cinci minute în plus în pat la trezire și toate cele

pînă să adormim


după ce ne-am regăsit seara rezistența noastră

ceaiul și pauzele de masă


promisiunile mai bune mai conștiincioase

planurile tot mai elaborate


toate lucrurile pe care le lăsăm nerezolvate peste fiecare noapte

toate vasele de spart


mai luăm cîteva plante

schimbăm pămîntul celor vechi


și asta e rezistența


pacea unei vieți liniștite în anul ăsta anul de după toată viață

*

în realitatea noastră 2D ne vedem cu întîrziere sincronizată

*

supraviețuitorii lui 2020 se uită pe netflix și știu că pînă și o caracatiță poate să te scoată dintr-o criză existențială


că totul va fi bine sau măcar așa și așa

*

e soare pentru că e ziua ta

pentru că mă întorc acasă

pentru că suntem împreună

pentru că era și cazul

pentru că măcar atît


pentru că cineva undeva a făcut ceva bun

*

și o caracatiță poate să aranjeze o grădină

*

de la un punct nu știu dacă e sincronicitate sau doar nevoia mea ca totul să însemne ceva

*

în hawaii un ozn albastru s-a prăbușit în ocean au venit mulți au văzut au filmat

și la fel de ușor au uitat

fiecare bucată de cer cu dansul ei performativ

*

farmaciile și supermaketurile sunt închise

nimeni nu se îmbolnăvește

nimănui nu îi e foame

în prima zi din an

Silvia GRĂDINARU

Silvia Grădinaru e din Câmpina. Născută în 1989, mutată în București, lucrează de peste 10 ani în publicitate. A ajuns în Cartea Recordurilor în 2012 în calitate de co-autoare a celui mai rapid roman (colectiv) scris vreodată. În același an a debutat cu volumul de poezii "L`enfant terrible". De atunci, a continuat să publice și să traducă poezie pentru diverse reviste, online și offline. A luat parte la festivaluri în orașe precum București, Brașov, Iași, Arad și Berlin. În 2019 a performat poezie la Balkan Trafik în Bruxelles în deschiderea concertului Subcarpați. Din 2018, ține cursul interdisciplinar de creative writing "Poetry and Advertising" în România, dar și pentru Poetry School în Londra.