Revistă print și online

IA7 – inteligența artificială

Literatura SF pare să prindă, cel puțin în ultimul timp, un avânt considerabil, mai ales dacă ne gândim că acest gen de literatură a fost neglijat o bună bucată de timp ori situat (pe nedrept) pe o treaptă inferioară. Odată cu perioada postdecembristă, când traducerile din limba engleză au luat amploare (în special în cazul literaturii SF), se poate observa o creștere a popularității acestui gen și datorită evenimentelor organizate anual dedicate genului SF (ex. ComicCon).

Editura Eagle a lansat în anul 2022 o nouă colecție intitulată Colecția Seniorilor Imaginației, prima antologie fiind IA7, coordonată de Marin Truță și unde au publicat: Lucian-Dragoș Bogdan, Silviu Genescu, Alexandru Lamba, Cristian M. Teodorescu, Daniel Timariu, Dănuț Ungureanu și Cristian Vicol. Este vorba de o antologie SF care are drept temă (prin accident) inteligența artificială, după cum reiese și din titlu.

Prima povestire din antologie este cea semnată de Lucian-Dragoș Bogdan, intitulată sugestiv Dezumanizare. Discutăm aici de o lume distopică unde omenirea a colonizat diferite planete precum Marte, Venus etc. Protagonistul, KeeSeth, este inițiatorul proiectului intitulat ExoMarte, o colonie cu totul diferită de restul, întrucât lumea edificată are la bază prioritizarea elementului natural, organic. În tot acest univers distopic apare și o formă de control, regăsită în acei inchizitori, responsabili de menținerea echilibrului între umanitate și tehnologie. Astfel, ajunși pe ExoMarte, inchizitorii descoperă că există o perturbare în ordinea firească a omenirii, respectiv simbioza investitorilor cu ajutorul unui program de inteligență artificială care le permitea acestora nemurirea și controlul coloniei. Povestea urmărește așadar lupta dintre inchizitori și guvernatorul coloniei, totul descris pe două planuri narative intercalate.

Lucian Dragoș Bogdan scrie o poveste în care integrează cu rafinament problematica conceptului de umanitate raportat la evoluția tehnologiei, totul într-un cadru ce surprinde dificultățile umanității în procesul de colonizare a altor planete.

Povestirea lui Silviu Genescu, În Buclă, urmărește, în aceeași cheie, lupta dintre umanitate și IA. Silviu Genescu edifică un protagonist ce amintește de detectivii particulari, care au o aură misterioasă asupra lor. DAPRA, agenția care se ocupa de dezvoltarea IA-urilor, îl cheamă pe acesta pentru a testa capabilitățile noului IA, numit Robin. Acesta își trimite "haita" de IA-uri care urmăresc să intre sub "pielea" lui Robin. O greșeală făcută de vânător duce la scăparea și infiltrarea IA-ului în lumea reală, unde se va înfiripa în implantul protagonistului, apărându-i în chip. Povestea surprinde fragilitatea omului în fața tehnologiei, cât și forța acestuia de a se împotrivi prin spiritul uman.

Alexandru Lamba ne propune o povestire unde IA este reprezentată într-un plan secund. Ne este prezentată o lume distopică unde califatul a unit toate țările și unde acesta se arată sub forma unui IA care relaționează cu cetățenii de pretutindeni. Atenția autorului cade pe artă și pe artist. Aceștia se simt neîndreptățiți, deoarece, pentru a putea ajunge într-un muzeu, aceștia trebuiau să treacă de grila foarte severă a criticilor. În urma unor plângeri adresate direct califatului, aceștia își primesc dreptul de a-și prezenta lucrările, însă cu dezavantaj care se dovedește a fi major.

Lambda se folosește de ideea de "artă pentru artă", arătând de asemenea laturile egoiste ale umanității.

O povestire care alege să fie diferită prin stilul abordat, cât și prin forma aleasă este cea a lui Cristian M. Teodorescu, intitulată O veste tristă. Povestirea este scrisă sub forma unui necrolog, urmărind să creeze un profil al cercetătorului Holger Hennenkopft. Astfel, povestirea urmărește reconstruirea acestui personaj misterios, cât și investigarea activității acestuia. Pe parcursul investigației, aflăm că H2, după cum mai era numit, era preocupat de "sfera biologiei moleculare și a legăturilor acesteia cu Inteligența Artificială".

Daniel Timariu ne prezintă o lume distopică în povestirea intitulată Băiatul și Robotul unde, în urma unui eveniment apocaliptic, plasticul a ajuns să distrugă lumea. Plasticul devine un element vătămător asupra întregii omeniri. Protagonistul povestirii se ocupă de colectarea plasticului din așa numite captatoare și transportarea acestuia în oraș în schimbul banilor. IA apare în această poveste sub forma mașinilor care îi ajută pe supraviețuitori să își îndeplinească misiunea. Cu toate acestea, mașinile sunt privite cu scepticism: "mașinile, îi spunea Mimi, nu sunt de încredere... Dacă ar putea, ar fugi și ne-ar lăsa să murim." Daniel Timariu ne prezintă, așadar, o lume în care IA devine crucial pentru existența oamenilor, dar care poate deveni cu ușurință mult mai preocupat de propriul interes.

Dănuț Ungureanu alege un registru umoristic pentru povestirea care are loc într-un apartament din București. Povestirea este relatată cu ajutorul perspectivei multiple date de personaje. Astfel, Dănuț, Sandu Fentă, Jose F. și Jean Luc își prezintă perspectiva asupra situației. Avem de-a face cu acest personaj, Jean Luc, o prezență ce amintește de căpitanii din Star Trek și pe care cei trei colegi de apartament încearcă să îl înțeleagă, întrucât situația devine absurdă.

Cristi Vicol ne prezintă o lume distrusă de război, unde societatea este împărțită în două: cei obedienți și cei care nu doresc să se supună și sunt marginalizați în așa-zisa mahala. Pentru a controla populația, Sindicatul a ales implantarea de microcipuri neuronale care au ca scop monitorizarea omului. Astfel, cei din mahala recurg la tot felul de substanțe stupefiante care îi pot scăpa de psihopatia indusă de acest microcip. Protagonistul nostru este un așa-zis druid care s-a implicat în transportul unei mari cantități de azot și care este prins în mijlocul unei bătălii dintre sindicaliști și forțele organizației din mahala din spatele fluturelui albastru.

Așadar, antologia ne propune incursiuni în diferite lumi SF create cu delicatețe de către autorii menționați. Fie că este vorba de o colonie pe Marte, fie că vorbim despre lumi postapocaliptice, poveștile par a crea un univers comun prin tema inteligenței artificiale.


IA7. Inteligența artificială, Eagle, 2022.

Răzvan IDRICEANU

Masterand al Facultății de Litere, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași, este pasionat de literatură contemporană, poezie avangardistă, filosofie și literatură fantasy. A publicat studii în volume studențești colective despre poezia de front a poetului Geo Dumitrescu, parte a lucrării de licență, cu un subiect legat de generația Albatros. Alte studii ale sale, publicate, de asemenea, în volume academice, tratează valorificarea elementelor folclorice autohtone în proza românească din secolul al XX-lea.