
Prima revistă de creație hibridă, înființată în 24 februarie 2020.
Editată de Asociația Creatorilor de Ficțiune

Mereu mi-am dorit o revistă cu povești fabuloase, cu lume capabilă să se joace, cu oameni entuziaști, care nu și-au pierdut interesul pentru zonele tulburi și misterioase în care imaginația stimulează curiozitatea și îndrăzneala, adică aventura.
O revistă săptămânală presupune o muncă istovitoare, pe care numai niște nebuni sublimi o pot face. Nu puțini. Revista Ficțiunea a apărut de 190 de ori, iar dintre aceste apariții, 100 sunt pe hârtie.
S-au perindat pe aici oameni mulți, în jur de 1500, unii rămânând o perioadă lungă, alții, doar trecând, într-o scurtă vizită. Din grupul inițial, cei mai mulți sunt încă aici. Alții vin, sunt în drum spre noi.
Revista este editată de Asociația Creatorilor de Ficțiune, formată din artiști care cred în arta hibridă.
Nu suntem o revistă de editură, de "trust", ci un grup liber-format. Nu avem proiecte plătite. Aici vin oamenii care vor să se exprime (prin scris, prin imagine). Suntem un grup deschis, în care poate să vină oricine, din care poate să plece fiecare când vrea.
În ceea ce mă privește, cred în înnoirea permanentă a grupului și sunt interesată de oameni noi. Cei plecați – plecați rămân. Cred în selecția naturală.
Ce-mi doresc la numărul 100? Îmi doresc să primesc o ficțiune de 2000 de semne, convingătoare & memorabilă, pe care s-o propun la Premiile Ficțiunea.
Doina Ruști este prozatoare "de primă mărime a literaturii de azi", după cum o numește Nicolae Breban , "de mare talent și intuiție", în opinia lui Norman Manea , distingându-se printr-un stil puternic și vibrant. Romanele și povestirile ei sunt premiate, traduse în mai multe limbi și studiate în școli. Opera sa se remarcă prin îmbinarea fantasticului și a realismului social dur, romanul său de referință fiind Fantoma din moară (2008), ficțiune puternică despre comunismul românesc, roman inclus în neogoticul postcomunist, atât în Enciclopedia lui J. A. Weinstock, de la Routledge, cât și în Studies in Gothic Fiction, Zittaw Press. Venind tematic în completare, Ferenike, romanul cel mai personal, este o ficțiune politică, autobiografică (Humanitas, 2025). La fel de apreciat și poate cel mai cunoscut roman al său este și Lizoanca la 11 ani )(2009), roman despre prostituția infantilă, ca stil, comparat de critica occidentală cu Ciuma* lui Camus (Il Libero), cuprins în multe programe europene (între care la Școala Doctorală a Universității Barcelona). De largă popularitate se bucură trilogia fanariotă, compusă din romanele Manuscrisul fanariot, Mâța Vinerii (The Book of Perilous Dishes*) și Homeric, romane care explorează imaginarul balcanic, într-o formulă originală, fabulatorie și de actualizare a istoriei. Mircea Muthu i-a dedicat un capitol în cartea sa, Balcanismul literar românesc. Mai multe aici