În timpul pandemiei, mulți dintre noi am devenit mult mai atenți la modul în care arată locuințele noastre. Pentru cei care și-au permis luxul de a-și muta activitatea în formula "telemuncii", diseminarea lui SARS-CoV-2 a inaugurat o nouă relație cu spațiul. Motivele pentru această schimbare de atitudine sunt de mai multe feluri. Mai întâi, adaptarea la online a muncii și a procesului de învățare a transformat spațiul privat într-un loc al producției de capital, economic dar și simbolic:

" ...

piranesi

corporalitatea la roșu a unei clădiri începute și abandonate în 2008

pereții de cărămidă care n-o să mai fie niciodată dați cu glet

scările de beton pe care n-o să mai pună nimeni mochetă

- perspectiva infinită a romei potențiale

 

graffiti cu porc încălecați peste taguri

trei plăci de tablă sudate și văruite

băltoaca pe care n-o poți trece decât sărind cu pas mare pe trei bca-uri

- detaliile inutile ale antichităților săpate din grăd ...

Citind Sălbaticii copii dingo, am simțit o lipsă. Nu în carte, ci în mine și în jurul meu. Îmi (de fapt, "ne") lipsesc reperele esențiale (sau, cel puțin, ceea ce Vasile Ernu consideră repere esențiale) ale vieții de zi cu zi în RSS Basarabeană. Nu cunoaștem acronimele, instituțiile, politicile, războaiele, nici numele, obiectele, locurile, trupele; nici amărăciunile, nici bucuriile. Mai mult, ne lipsește înțelegerea raportării la lume și viață a moldoveanului sovietic. De obicei, preferăm să ...

Iv cel Naiv, cel mai share-uibil poet român contemporan, a debutat în proză. Mi-e teamă că va trebui să-l hate-uiesc puțin.

Nu mi-a plăcut Să nu ne facem de râs în fața furnicilor nu pentru că este un roman de consum, ci pentru că este un roman prost. Autorul adoptă o strategie perfidă și foarte populară: pentru a se pune la adăpost de orice critică, își alege un subiect cu încărcătură emoțională. În cazul acesta, subiectul îl reprezintă devenirea Amandei, o fată de 12 ani care ajunge de ...