OPTm
nr.crt.

Într-o perioadă care ne solicită din ce în ce mai mult atenția la detalii, dar și priceperea în a deduce ceea ce nu spune emițătorul, sau mai degrabă ceea ce transmite fără să se folosească de cuvinte, este substanțial mai dificil să decodăm adecvat ceea ce se întâmplă în jurul nostru. O analiză obiectivă a percepțiilor, impactului sau efectului pe care îl creează unele produse de larg consum mediatic este și mai greu de construit, deoarece totul se întâmplă aici și acum. Cu siguranță poate fi n ...

Înclin să cred că o literatură care emite, în mod spontan, istorii, o dată la patru-cinci ani, e pasibilă să devină ea însăși istorie. Să dispară, adică, mă rog, a fost un bun motiv nu numai să nu citesc-răsfoiesc cele șapte, opt sau zece istorii literare de diverse calibre și carisme critice apărute la noi în ultimii treizeci de ani, dar am refuzat chiar să le și ating. Am subscris, astfel, inabilității, dacă nu cumva, nebuniei de a nu-i da criticului istoric literar ce-i al criticului istoric ...

Prin Piața Amzei trece adeseori un bărbat cu pălărie albastră, genul cu boruri largi, umbrite de spirite selenare. În rest, e normal: blugi, jersee englezești și pantofi sport. Acest bărbat care întodeauna pare că vorbește cu cineva, un interlocutor invizibil, este Daniel Nica, un prieten vechi, care ori de câte ori dă de mine mă întreabă dacă-am citit Kundera. Dacă vrei, Zenob, să știi că-ți pot împrumuta câteva cărți de-ale lui. Într-o zi am trecut pe la el și-avea un musafir. Nu-l vedeam bine ...

Festivalul Gellu Naum a ajuns la ediția a VI-a. Când, la sfârșitul anului 2015 (se împlineau 100 de ani de la nașterea lui Gellu Naum), am chemat poete și poeți la Cafeneaua Cărturești Verona pentru o seară de lecturi, nu mă gândeam că va urma un festival. Mi-am dorit atunci ca numele lui să fie legat de poezie, nu doar de mese rotunde, evocări etc. Toți cei chemați au răspuns fără ezitare. Fiecare a venit de-acasă și cu un text de Gellu Naum. Am jucat rol de gazdă cu bucurie. Cafeneaua era tics ...

Am scos din buzunar pagina de ziar făcută ghemotoc și am îndreptat-o cu muchia palmei pe volan, până ce am putut să văd clar fotografia Soniei Dimeș. Nu mai era cea în costum de elevă, pe care-o folosiseră cu fiecare ocazie. Părea să fi fost surprinsă de fotograf într-un moment de neatenție, poate în timp ce se îndepărta de școală, avea o expresie relaxată și zâmbea șmecherește, privind peste umăr spre cineva care nu încăpuse în imagine. O adolescentă de paisprezece ani, nu neapărat frumoasă, da ...

Cristina BOGDAN

Înotând cu Kemal, într-o mare de cerneală

O să încep prin a spune un lucru, care o să mă facă antipatică în ochii celor mai mulți dintre cititorii acestor rânduri: nu-mi place vara la mare. Probabil pentru că port încă în amintirea epidermei arsurile alinate cu iaurt rece și neplăcerea de a străbate o plajă unde cearșafurile sunt atât de apropiate, încât ai sentimentul că ți-au intrat străini în casă și te privesc insistent. Născută în miezul iernii, îndur greu canicula, perioa ...

București, februarie 1977. Din strada Mihai Eminescu, unde stau în gazdă la nr. 55, într-o casă cu etaj construită de un general în perioada interbelică, îmi iau magnetofonul Grundig și benzile cu muzică rock. Sunt student în anul III la Litere. E seară și mă îndrept grăbit spre Piața Romană, unde în blocul de pe bulevardul Magheru (colț cu strada Mendeleev) stă Anda. Anda e și ea studentă în anul III la Arhitectură și de aproape doi ani este nedespărțită de colegul meu Bogdan Negru-Dimitriu, ce ...

uneori am senzația că sunt o masă întinsă pe care stau infinite feluri de mâncare, felurile pe care le-am mâncat și cele care așteaptă să fie mâncate până la sfârșitul vieții, zici că mi-a fost o foame grozavă în copilărie, e caraghios că în oricare parte mă uit în trecutul meu apropiat sau îndepărtat, întâi simt în cerul gurii un gust, apoi în nări un miros și de-abia apoi văd parte dintr-un decor, toate se varsă rapid într-o stare, poate știi deja cum e, starea de Provița sau de Pompei sau de ...

"Iar drumurile, toate, duc spre oameni."

(Antoine de Saint - Exupéry, Micul prinț)

Drumul din Luxor spre Aswan nu ar trebui să fie foarte lung. Ne-am documentat înainte și pare rezonabil, în jur de patru-cinci ceasuri de mers cu trenul. Pentru că vrem să ne oprim pe drum la templele Kom Ombo și Edfu, încercăm să găsim o mașină cu care putem ajunge. Din păcate (sau din fericire), nimic care să pornească în zori. O ultimă încercare într-o agenție de turism ne prilejuiește întâln ...

a dream of a hill

De pe buzele tale

se preling picături de lapte

albe

în fața gurii mele

la o distanță aproape interzisă.

Ne ținem de mână

și ne rugăm

să nu se cutremure vârful muntelui

de sub picioarele noastre,

dintre degetele noastre.

CT cetate

Mâncăm toate merele,

iar la sfârșit ne vom mângâia burțile

cu ochii în cer,

cu ochii sub pleoape.

Viața este frumoasă, și ca să nu o ratezi ia-ți un Smartphone

Ce b ...

Aeroporturile m-au speriat dintotdeauna.

Nu știu cum să mă comport într-un aeroport, mă intimidează bagajele, povești îndesate până la refuz în geamantane și rucsacuri mereu mai mari decât limita impusă, povești care îndulcesc cotidianul celor la care ajung. Bucăți de brânză împachetate în ziare și ascunse printre țesături de vâscoză și bumbac, borcane cu zacusă făcute de mame și bunici, fierte în aburi de dor ca să nu existe probleme cu alterarea conținutului, dulcețuri ce țin loc de zâmbete ș ...

Indiferent ce carte luăm în mâini, lectura ei creează un contact între bagajul nostru identitar și personalitatea protagoniștilor, conexiune prin care am putea explica simpatia sau antipatia față de un personaj, un loc sau chiar o modalitate narativă. Un cititor specializat are sarcina de a trece dincolo de aceste hotare, însă e posibil ca tocmai aceste borne să dea valoare unei cărți, pentru că, în fond, scriitorul este și el un om și știe cum să scrie ca să apese cele mai personale butoane ale ...

Cu mare nerăbdare am așteptat acest roman anunțat încă de la primul catalog cu viitoare apariții ale proaspăt lansatei (la acea vreme) colecții "Anansi. World Fiction" a editurii Pandora M, colecție coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu.

De ce cu mare nerăbdare? Păi, djinni, intrigă polițistă, copii gata să plece în aventuri, o lume inedită, cel puțin pentru mine, o carte lăudată de însăși Elif Shafak pe copertă, despre care am descoperit, încă de când am pătruns în tainele poveștii, că surp ...