Revistă print și online

Cărțile care merită

Radu Mârza, Călători și pacienți români la Karlsbad. O istorie culturală a mersului la băi pe la 1900, Ed. Polirom, Iași, 2022, 499 pp.


Universitarul Radu Mârza ne propune acum un nou volum de substanță, în care conturează o istorie culturală a turismului balnear, dar și a unei mode a anilor din preajma lui 1900 de petrecere a timpului liber (remarcăm că din punct de vedere cronologic sunt referințe și de la mijlocul secolului al XIX-lea, dar și din primele decenii ale celui următor). Profesorul clujean recidivează astfel după publicarea în 2020 a unei alte cărți ce tenta să aducă în fața noastră o istorie culturală a voiajurilor pe drumurile de fier în veacurile XIX-XX (Călători români privind pe fereastra trenului. O încercare de istorie culturală (1830-1930), Ed. Polirom, Iași, 2020).

Cele opt capitole ale cărții, însoțite de anexe ilustrative importante (articole din presa vremii, precum "Familia" sau "Adevărul" – s-ar fi cuvenit, poate, să se facă o selecție mai coerentă), scriu, se poate spune și așa, o istorie a orașului Karlsbad în ochii românilor care au trecut prin celebra stațiune europeană, ce era numită de jurnaliștii acelor timpuri, desigur, noi percepem acum cu oarecare ironie epitetele de atunci, "Mecca ficaților și a fierei" sau "cel mai frumos spital al Europei" etc.

Autorul face o reconstituire antrenantă, atentă, a istoriei stațiunii balneare, a relației dintre medicii români și aceasta (îi evocă, printre alții, pe Gr. Graur, I.T. Mera, Al. Vaida-Voevod), a prezenței turiștilor de la București, Galați, Suceava, Iași ori din alte orașe din țară (nu mai puțin de 81 de persoane au călătorit aici în anii 1895, 1905 și 1915), personaje precum C-tin Argetoianu, I. Pillat, Al.D. Xenopol etc. De asemenea, stăruie asupra mondenităților care se (re)găseau în conversațiile turiștilor români din stațiune, inclusiv asupra discuțiile politice ale acestora. Nu în ultimul rând, remarcăm capitolele dedicate chestiunilor economice ori legate de maniera în care funcționau transporturile în oraș și împrejurimi.

Este un volum pe care îl recomandăm fără ezitare, o lectură plăcută și pentru cei care nu sunt neapărat profesioniști ai domeniului, dar se dovedește a fi, deopotrivă, un demers științific, credem noi, extrem de consistent, chiar de referință în istoriografia ultimilor ani.

Laurențiu VLAD

Profesor la Universitatea din București, cu specializarea în istoria mentalităților, este preocupat de studiul imagologic al identităților naționale, al alterităților etnice, al ideilor sau ideologiilor politice, dar și de fenomenul "pregrinatio academica". Dintre volumele publicate amintim Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles, a doua jumătate a veacului al XIX-lea prima parte a secolului al XX-lea (2014), Ecouri românești în presa franceză: L’Illustration, 1843-1944 (2016), Images de l'identité nationale. La Roumanie aux expositions universelles et internationales de Paris, 1867-1937 (Paris, 2016), Istorii românești ale ideii de Europa, secolele XVII-XXI, imagini, note reflecții (2021). A publicat proză scurtă în "Cafeneaua Literară", "Calende", "Paralela 45" (Pitești) și "Vatra" (Târgu-Mureș).