Temwani se plictisise. Băuturile turnate pe gât în cantități industriale nu-l mai îmbătau; domnițele cu dresuri plasă și tocuri stiletto îi apăreau acum doar ca o mascaradă. Plimbările și marea, chiar literatura și filosofia îi păreau acum doar prilej de amuzament. Fără a sa Kondwani, lucurile păreau hâde și gri. Plictiseală, plictiseală...

Într-o seară, după răsăritul lunii, Temwani a luat o sticlă de vin și s-a dus în pădure, s-a așezat pe marginea unei prăpastii, cu picioarele în aer, așa c ...