Astă-vară, pe când flanam pe străduțele din centrul vechi al orașului Stockholm, unde nori albi și creți înfloresc de după clădirile din piatră și aproape că se aștern pe pământ, am intrat într-un mic anticariat. Acolo, printre figurine cu vikingi, căluți Dala din lemn și păpuși înfățișând-o pe Pippi Longstocking cu codițele ei roșcate, am descoperit într-un colț un album cu afișe desprinse din cărțile de povești. L-am răsfoit lent, pentru a prelungi plăcerea și a savura fiecare imagine pe îndel ...

Pe timp de vară, la ceas de seară, în grădina înverzită a Palatului Cesianu, de pe Calea Victoriei, literatura își deschidea săptămânal porțile și-și aștepta cititorii, fie ei avizați sau neofiți, printre triluri de mierle și povești fără sfârșit. În cadrul seriei de evenimente "Deznodământul nu contează", participanții - sătui de atâta realitate - au avut prilejul și privilegiul să vireze spre ficțiune. Și-au întrerupt pentru o oră-două activitățile cotidiene și s-au delectat cu lecturi public ...

Toți absolvenții de Litere devin scriitori sau toți scriitorii trec pe la Litere ?

Cred că nici una, nici alta. Deși poate ar trebui. Glumesc. Nu sunt de părere că Facultatea de Litere te face scriitor și cred că nici măcar nu e acesta scopul ei.

De curând, într-un moment de nostalgie, mi-am aruncat ochii peste cursurile mele de atunci, din timpuri imemoriale, illo tempore ☺, și totul mi se pare acum foarte conceptual, impregnat de prea multă teorie. De pildă, nu-mi amintesc să fi existat ...

— Ce aveți de mâncare?

— Avem mai multe feluri: lasagna, paste, omle..

— Dați-mi orice, numai italienesc să nu fie. Vreau un sandviș. Nu mai pot, dom'le, paste, pizza, m-am săturat. Am lucrat trei ani de zile în Italia, la spălat vase într-un ristorante și mi s-a acrit. Vreau să-mi trăiesc viața. Știți cum sunt? Nu mă rețin de la nimic: vreau să mă plimb, să mă simt bine, să văd lumea. Nu să pun ban pă ban. O viață avem, ce dreacu'? Mâine poți să întinzi adidasu' și n-ai înțeles nimic. Nu că ...