Priveliștea avea izul sacilor cu cărți și caiete pe care le adusesem într‑o sală la școală spre sfârșitul clasei a doua. Era vara lui ’90, ni se ceruse să contribuim la efortul de a strânge maculatură și toți părinții au folosit prilejul pentru a se scăpa de toate acele cărți comuniste de propagandă care li se băgaseră pe gât de‑a lungul a zeci de ani. Acum returnau toți cu voioșie și de bunăvoie tot ceea ce fuseseră forțați să primească de frică. Dacă a luat cineva acele mormane prăfuite de căr ...

"Timpul trece ca lama unui cuțit care-ți fusese înfipt în pântece și acum atacatorul ți-l scoate încetul cu încetul din rană. Încerc să îmi găsesc totuși, pe fundul sacului, o ultimă fărâmă de răbdare. Simt că de acum înainte totul va fi așa cum vreau eu. Ziarista va fi o bănățeancă focoasă de care mă voi îndrăgosti instantaneu. Eu de ea și ea de mine. După ce își va publica articolul vom rămâne împreună și vom vâsli fericiți în amurg. Cuplat pe filmul ăsta simt că avionul începe să piardă din a ...

Sâmbătă, 25 noiembrie, la ora 13, a avut lansarea romanului autobiografic Păturica Roz, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, la standul Litera. Dar toată săptămâna am fost și pe Lipscani, în Diverta.

Sunt deosebit de entuziasmat. Acest entuziasm izvorăște din recunoștința pe care o simt față de toți cei care m-au încurajat și m-au sprijinit în tot acest timp. Mai mult decât oricui altcuiva, doresc să îi mulțumesc scriitoarei Doina Ruști.

Viețile noastre sunt compuse din momente. Sunt martor ...

Marius Balo în dialog cu Roxana Ruscior

Cum privești astăzi romanul Procesul de Kafka?

Tema este cât se poate de actuală, cred că oricând te poți trezi într-o situație absurdă, din cauza birocrației și a corupției. Asta se poate întâmpla și în România, ce să mai spunem de statele totalitare? Acolo, absurdul și abuzurile sunt, din păcate, la ordinea zilei, iar ceea ce noi considerăm a fi normalitate este acolo subiect de roman, atât de neobișnuit a devenit.

**Ce cărți similare îți v ...

La 37 de zile am fost arestat în mod formal și am intrat în etapa investigativă. La majoritatea celor pe care-i cunoscusem acolo veneau milițienii să-i interogheze în fiecare săptămână timp de multe luni de zile, la alții veneau aproape în fiecare zi. La mine nu a venit niciodată nimeni în întreaga perioadă cât a stat dosarul meu la Miliție, aproape un an de zile. Din două în două luni primeam câte o hârtie care-mi prelungea arestul cu încă 60 de zile. Motivul era mereu același; se prelungea inv ...

Nicolae Milescu Spătarul este primul român care scrie despre călătoria lui în China și când te gândești la însemnările lui, îți vine repede în minte c-a primit o sumă de cadouri fabuloase. Ție ce-ți vine în minte după anii petrecuți în China?

Că facem parte din două ramuri ale civilizației, Vestul și Estul, care nu au avut contact aproape deloc una cu cealaltă timp de două milenii. Coloniștii britanici au fost primii care au ajuns aici, la sfârșitul secolului XIX, însă doar în ultimii patru ...

Numele "Einstein" îmi este cunoscut de când mă știu. La început nici nu știam ce înseamnă. Știam doar că este un lucru bun și de dorit însă în mod cu totul surprinzător, necomestibil. De ce nu era comestibil din moment ce era considerat bun?! - era marea întrebare care contesta și începuse să transforme universul meu perfect din acel moment, compus simplu din chestii care se mănâncă și chestii care nu, într-un paradox.

Mai târziu am aflat că Einstein fusese un om, cel mai inteligent care a trăi ...

Ziua de Paște va avea o însemnătate cu totul specială pentru mine. Voi sărbători învierea Lui și în acea bucurie voi aniversa și învierea mea. Anul trecut în chiar ziua de Paște am aterizat acasă după 8 ani petrecuți întemnițat în China comunistă. Scăpasem cu viață din cuptorul babilonic al durerilor amare.

Se spune că cele mai importante zile din viața unui om sunt ziua în care se naște și ziua în care află de ce. Aterizând pe Aeroportul din Cluj am simțit că primisem o nouă șansă la viață, o ...

Închid ochii împăcat că am protejat binele. Știu exact ce mă așteaptă. Mă așteaptă întunericul abisal și amorf, pe care îl trăiesc în fracțiunea aceea de secundă, de fiecare dată când clipesc. Pe lângă reflexia luminii în diferitele obiecte și ființe care mă înconjoară, această întunecime îmi este și ea la fel de familiară. De câte ori clipesc, de exact atâtea ori... o simt.

Acum însă, în mod cu totul neașteptat, se întâmplă exact opusul. Interiorul ploapelor îmi este inundat de mii și mii d ...

Închid ochii împăcat că am protejat binele. Știu exact ce mă așteaptă. Mă așteaptă întunericul abisal și amorf, pe care îl trăiesc în fracțiunea aceea de secundă, de fiecare dată când clipesc. Pe lângă reflexia luminii în diferitele obiecte și ființe care mă înconjoară, această întunecime îmi este și ea la fel de familiară. De câte ori clipesc, de exact atâtea ori... o simt.

Acum însă, în mod cu totul neașteptat, se întâmplă exact opusul. Interiorul ploapelor îmi este inundat de mii și mii d ...