OPTm
nr.crt.

Cum ar fi dacă inteligența artificială ar căpăta conștiință de sine? Ar fi moral să îi refuzăm drepturile și să nu o recunoaștem ca pe o nouă formă de viață? Ar însemna sfârșitul a tot ceea ce cunoaștem până acum? Acestea sunt câteva dintre întrebările cărora jocul “Detroit: Become Human" încearcă să le răspundă.

“Detroit: Become Human" este un joc video de aventură din 2018, bazat pe alegerile jucătorului, dezvoltat de Quantic Dream. Tematica principală a jocului ...

Premiul Ficțiunea pentru "Creație hibridă - cu valoare de manifest": Pescărușul (Cehov)

Spectacol excepțional, cu mijloace psihanalitice asimilate matur, natural și subtil folosite, Pescărușul de la TNB, în montarea lui Eugen Jebeleanu, a fost evenimentul artistic cel mai însemnat al anului trecut.

Treplev (interpretat de Niko Becker) e aici o proiecție a istoriei pe care o trăim, de megalomanie și disperare, în care ego este zeul suprem. Cehov însuși înzestrează personajul cu dorința ...

*Premiul Ficțiunea pentru operă psihologică *

În filmul ei de debut Blue Moon (Crai Nou), al cărei scenariu este semnat tot de ea, Alina Grigore face nu doar o poveste despre abuzul camuflat sub bunăvoință și grijă familială, ci abordează un tip de abuzat credibil și memorabil. Irina (jucată de Ioana Chițu) este un personaj de ficțiune care aduce treptat povestea unui copil abandonat, lăsat în grija rudelor, incapabil, la maturitate, să se mai desprindă din mediul opresiunii.

Pe lângă pend ...

Premiul Ficțiunea pentru operă de popularitate - fotografie urbană

Categoria Ficțiune de popularitate a avut următoarele Nominalizări: Dana Ștefănescu pentru fotografie urbană, Iulia Șchiopu pentru portret de păpușă, Florin Spătaru pentru Greier de topaz, roman apărut la Litera în Biblioteca de Proză Contemporană, și Gabriela Boangiu pentru seria zodiacului, text și desen, din expoziția Călătorind prin lume cu zodiacul la rever, Craiova, 2022.

Ileana Marin, video

Decizia a fost foar ...

1. Ce părere ai despre omagierea unor povestiri în cadrul premiilor Ficțiunea? Cum a fost să afli că povestirea ta se află printre cele mai bune 10 povestiri publicate în revista Ficțiunea, unde apar săptămânal câte 2-3 texte de proză?

Povestirile sunt pe nedrept marginalizate, din punctul meu de vedere, multe edituri ezitând să publice volume de proză scurtă. Totuși, este foarte greu să scrii o nuvelă sau o povestire bună, pentru că este nevoie de o structură foarte clară a textului și de ...

   Adrian Majuru este istoric și antropolog - unul care știe să prezinte aspecte relevante din viața socială, într-un limbaj deopotrivă subtil și expresiv. Îți dai seama de toate aceste lucruri imediat ce parcurgi primele capitole din acest roman, lucru care, cartea nefiind prea lungă, se întâmplă destul de repede.

   Subiectul pornește de la un caz real - povestea unui hoț aventurier, om cu ceva carte, căci a făcut câțiva ani la Colegiul Lazăr, bucureștean familiarizat cu mahalalele și lumea i ...

Pietrele colțuroase din andezit, amestecate cu unele mai mici și gălbui, sub formă de daltă, i se rostogolesc sub tălpi, în timp ce se cațără spre calea ferată. Botul adidasului i se prinde într-un mănunchi stufos de alior crescut în pantă, prin pietriș. Își pierde echilibrul, cât pe ce să se ducă de-a berbeleacul înapoi, spre baza terasamentului. Fata, cu un pas înaintea lui, sare căprește peste pietroaie și îl înșfacă de tricou în dreptul umărului, redresându-l în ultima clipă. Continuă amândo ...

Când m-am trezit, în cameră plutea lumina lunii. Pe peretele din fața mea, tabloul cel mare cu nud căpătase înfățișarea unei uși deschise. Nudul tăcea, mă privea. Deasupra pervazului, luna, un suflet neprihănit, mă privea și ea, așteptând același lucru. Eram toți trei, prinși într-un triunghi amoros al privirilor, uitându-ne unul la altul prin ferestrele minții.

În atelierul ăsta s-au întâmplat multe. Dacă ar fi să spun toată istoria lui mi-ar trebui o mie de ani. Cel puțin. E suficient să spun ...

Poate octombrie nu e cea mai bună lună

Să te naști sau să naști,

când totul se-ntunecă

e nevoie de multă lumină să poți învinge

Întunecatul octombrie,

și de unde, de unde să extragi atâția bulgări de lumină,

cu ce magie să-i prefaci în pulbere fină

cu care s-adormi întunericul

ca pe-un copil mofturos ce-ntârzie la joaca verii

în noapte târziu,

cu care s-adormi întunericul?

cu aceste-degete fragile ce nu pot strânge

decât mâna mamei,

cu-aceste buze ce nu r ...

De când mă știu am vrut un animăluț al meu, dorință cu atât mai fierbinte cu cât mi-era cu desăvârșire interzisă. Mama crescuse la țară, de unde adusese la oraș o învățătură deprinsă de la mama ei și bunica mea: oamenii stau în casă, animalele afară. De-asta în apartamentul nostru sclipitor de curat, de parcă așteptam musafiri în orice clipă, n-aveau ce să caute creaturi cu mai mult de două picioare. Visam să am un câine, o pisică, un hamster măcar, dar n-am avut noroc nici cu melcii pe care mam ...

Anastase Milianu trăise toată viața în satul Livezi, care își avea vatra în Muntele Paicu, un lanț muntos aflat la nord de Pella și Kilkis, pe care urca primăvara cu turmele la păscut. M-a întristat tare rău moartea lui, mai ales că eram un copil când bunica mi-a povestit-o. Și mi-a tot repetat-o ani în șir, de pe vremea când eram un șoim al patriei cu cămașa portocalie cu epoleți, pantaloni albaștri și cravata roșie cu tricolor pe margine și până când m-am însurat. Am crescut cu povestea asta, ...

Azi pornim de la o imagine idilică și scriem despre relații, despre personajele din tablou, despre ce-i spune ea, ce-i spune el, despre ce-a fost înainte, despre ceea ce urmează. Despre legături. Despre tine. Despre ceea se se întâmplă în afara cadrului, despre acel lucru pe care ți-l revelează imaginea și care e doar al tău (un secret, o amintire, un gând…). Poate despre un personaj.

Armonie!?

Ileana Marin

Al naibii Francesco… a venit cu chitara la neisprăvitul ăla, i-a promis că ...

Numele "Einstein" îmi este cunoscut de când mă știu. La început nici nu știam ce înseamnă. Știam doar că este un lucru bun și de dorit însă în mod cu totul surprinzător, necomestibil. De ce nu era comestibil din moment ce era considerat bun?! - era marea întrebare care contesta și începuse să transforme universul meu perfect din acel moment, compus simplu din chestii care se mănâncă și chestii care nu, într-un paradox.

Mai târziu am aflat că Einstein fusese un om, cel mai inteligent care a trăi ...

Titularizarea a devenit în ultima vreme punctul cheie în a lovi profesorii, dar și cel mai comentat eveniment înainte de începerea concediilor de care toată lumea se bucură, în afară de profesorii suplinitori.

S-au creat o grămadă de stereotipuri în jurul acestui (examen), și, de aceea, multora li se pare banal și oportun să comenteze capacitatea dascălilor, gândindu-se că este atât de ușor, încât un copil de clasele V-VIII poate rezolva un număr foarte mic de cerințe. În societatea de azi, fie ...

Cu toată fanfaronada ălora de dau din gură și peniță cu ‘filozofeala’, tot casa, masa și femeia ne sunt elementele primordiale pentru care ne luptăm cu cine o fi, între noi și cu natura. Restul derivă. Arta și religia au fost colaterale. Unii au scrijelit pe pereți de peșteri vânătoarea de mamuți, poate tot de alde ăia să-și fi încrustat artistic plăselele cuțitelor cioplite din piatră, iar unii au incantat cu evlavie în jurul unui băț rugăciuni înălțate spre tot felul de închipuiri divine. Dege ...