OPTm
nr.crt.

Sincer să fiu, m-am gândit și mă tot gândesc la situația aceasta. Cum îl privesc eu pe colegul meu de breaslă? Sunt în stare să fiu sincer față de el? Să-i spun exact ce cred despre cărțile lui? Dacă sunt foarte amabil nu cumva mă prefac? Îl laud, dar nu cumva laudele sunt un fel de mască pentru a nu se vedea cât mă roade invidia? Am mai avut prilejul să spun că este mai bine să fii invidios decât indiferent. Dacă romanul confratelui mă lasă rece, atunci nu am câștigat nimic. Mai bine să mă obse ...

Doina Ruști

Nu demult am auzit un scriitor spunând că a se urina pe un confrate premiat e datoria lui față de cititori. Urmărind platformele cu note, steluțe și alte evaluări, am văzut o sumă de oameni, în proporție copleșitoare necititori, gustând cu exuberanță plăcerea de a-i insulta pe scriitori, mai ales pe cei notorii, ca să vadă și ei cum e să fii strivit de istorie. Pe multe dintre aceste platforme, delațiunea e încurajată în numele dreptății universale, exact cum era încurajată î ...

Allex Trușcă

Când mă gândesc la sărbatori, indiferent că vorbim despre cele de Crăciun sau de Paște, leg automat aceste evenimente de copilăria petrecută la țară, în Oltenia. Cred că cel mai așteptat moment era chiar starea de așteptare care se instala imediat ce treceau Floriile. Părinții mei erau foarte religioși în acea vreme și eram obligat să țin postul împreună cu ei, tare greu pentru un copil de vreo zece-doisprezece ani, deși nu exitau tentațiile de acum. Așa că așteptam să treac ...

Ori de câte ori trec pe la pivnițele Hanului Zlătari, mă-ntâlnesc și cu fantoma unui manf,  dând pinteni ca nebunul. Sunt multe locuri în București pe unde flutură subțire fumul de masala si umbra câte unui șal de Stambul. Dar nimic nu se compară cu acest manaf, care păzește intrarea spre Lipscani, cu un iatagan într-o mână și cu un cap de om în cealaltă. 

Am citit cândva în Istoria lui Papazoglu că în timpul Zaverei, un comandant turc a dat ordin să fie vânați toți grecii din București. C ...

Cea mai emoționantă întâlnire dintre întâlnirile mele admirabile a fost întâlnirea cu Noica la Poșta din Păltiniș, unde venea aproape zilnic să-și ridice corespondența. Era în primăvara lui 1986. Când m-am prezentat, după un schimb prealabil de scrisori și de cărți poștale, m-a întrebat în germană: Wann sind Sie aus Deutschland gekommen? I-am răspuns, surprins, că n-am fost niciodată în Germania. Sind Sie nicht Herr von Bussche aus Hermannstadt? m-a întrebat el. „Nu, sunt numai Bușe”, i-am ...

O fundație

Cornel Sigmirean, Aurel Pavel, Elită și națiune. Fundația „Gojdu” (1871-2008), Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2020, 576 pp. 

Despre moștenirea fundației Gojdu s-a scris și s-a vorbit mult în vremea din urmă; pătimaș și excesiv chiar. După destrămarea Monarhiei Dualiste în urma Marelui Război, aceasta a rămas în seama oficialilor de la Budapesta, autoritățile române interbelice încercând să o recupereze, însă fără succes. Nici după 1990 tentativele diplomației românești nu a av ...

Greier de topaz.... O lectură cel puțin interesantă, cel puțin inovatoare, cel puțin... bizară. Aparentă colecție de fișe de viață, romanul ne invită într-o lume care nu este nici exotică, nici fastuoasă. Dar este fără doar și poate captivantă. Lumea Bucureștiului contemporan a mai fost pusă sub lupă și de alți prozatori, dar cu greu mai găsim și în alte pagini nuanțele de aici. Nuanțe de topaz, dar nu cu strălucirea previzibilă și semiprețioasă, ci cu irizații nu foarte puternice, doar schi ...

Ca să înțelegi mai bine de ce am făcut alegerile pe care le-am făcut, trebuie să-ți spun că eram un tânăr mai fraged decât ești dumneata acum, abia trecut de primul sfert de veac al vieții sale, când mi-am părăsit țara. Ce experiență de viață puteam să am, când toată tinerețea mi-o petrecusem într-un stat comunist, în care totul era planificat pentru individ, iar deciziile sale aveau valoare pur formală? Ce știam eu despre tehnica de a te vinde la angajare, de exemplu, pe care voi, cei de astăzi ...

Văd romanul lui Radu Găvan, Isus din întuneric, ca o manifestare a expresionismului autentic în descendența lui Kafka, Werfel și Strindberg până la Blaga, un roman modernist, alcătuit în spiritul literaturii germane atât prin structură, cât și tematic. Structura simfonică, tema artei și a artistului, inserțiile filosofice de influență nietzscheană, îl apropie de năzuințele marilor maeștri ai secolului XX. Mai ușor de identificat în povestiri, și aici mă refer la Între nisip și apă și Ezria ...

Cartea poetei gălățene Florina Zaharia, „#plânsul”, a apărut la editura Junimea în 2021. E un volum consistent, generos în subiecte și trimiteri, în meditații și în imagini, împărțit în trei secțiuni. Hashtagul – semnul „#” – are o carieră lungă în lumea de azi. De la programarea software, la simbolic al unor mișcări civice, la, iată, simbol folosit în poezie. E interesant și plin de semnificații. În lumea rețelelor sociale, el este un agregator de subiecte. Dai clic pe cuvântul care are „#” ...

Pe 25 martie a avut loc premiera filmului Copacul Dorințelor: Amintiri din copilărie și mi-am reamintit senzația vizionării unui film la cinema. 

Nu știu exact cu ce nivel de așteptare m-am dus, dar cert e că îmi doream să revăd elemente din imaginarul lui Creangă și să-l văd pe Nică a lui Ștefan a Petrei începându-și seria de boroboațe.

Căci tânjim după povești și vârsta nu a fost și nu va fi niciodată o scuză. Ne e dor de părinții care ne citeau din cărțile de basme sau ne spuneau vreo ...

Pentru mătușa Stănica, de fapt o soră a bunicii dinspre mamăăă, ce cozonaci mai făceaaa, „creația” cozonacilor era o chestiune de onoare! Mari, pufoși, săltăreți, cu umplutură de nucă, cacao, rahat, stafide, poate și esență de rom, deși de asta nu mai sunt sigur, ce mai, buni ca pâinea lui Dumnezeu, care trebuie să fi fost sau să fie… tot cozonacul!

Dumnezeu vorbește cu fiecare în felul său! Cu mine, prin intermediul filmelor, cu tanti Stănica prin intermediul cozonacilor!

De Paște, trei carti ...

Lumea lâncezea relativ fericită, nefracturată încă de dizidențe, pe vremea când, adolescent absorbit ireversibil de vortexul cărților de hârtie, citeam trilogia lui Ernest Hemingway despre război și post-război: Adio, arme!, Pentru cine bat clopotele, Fiesta. Și soarele răsare. Nu am găsit, în Pentru cine bat clopotele, răspunsurile alpha și omega cu privire la tragedia hedonistă și contemplația serenă a vieții pământești. M-a sedus, mai curând, Fiesta, cu idealul prieteniilor ...

Activități MNLR planificate în on-line (site, cont Facebook, Vimeo, YouTube, Instagram, platforma culturaindirect.ro, aplicația MNLR disponibilă prin Google Play), precum și la sediul MNLR Crețulescu, la Casele Memoriale ale MNLR, la sediul MNLR HUB Griviței și al partenerilor MNLR, pentru perioada 18 – 24 aprilie 2022.

Pe site-ul MNLR, pe platforma culturaindirect.ro, inițiată de Muzeul Național al Literaturii ...