Gusturile în materie de literatură sunt evident, subiective. Totuși, în cercul meu de apropiați, am observat o preferință pentru poezie contemporană sau pentru non-ficțiune: cărți de “dezvoltare personală" , axate pe subiecte precum psihologie, neuroștiință, psihologia relațiilor sau productivitate.

 Cărțile au devenit mai accesibile odată cu era internetului. Vorbim despre edituri care au pus la dispoziție variante digitale (ebook-uri) sau servicii care oferă audiobook-uri. Ba mai mult, există pe piața de carte românească 4 furnizori de astfel de servicii, în baza unor abonamente lunare. De asemenea, există platforme precum Goodreads (un fel de Facebook al cărților, unde poți vedea ce citesc prietenii tăi virtuali) , care încurajează lectura printr-un challenge anual pentru un număr total de cărți citite (număr stabilit de utilizator) .

Recomandările literare în mediul online au câștigat foarte mult teren, datorită platformelor de socializare. În ceea ce mă privește, urmăresc mai mult creatori de conținut din sfera booktube sau bookstagram pentru recomandări literare. Din sfera bookstagramului, aș numi cu drag câteva creatoare de conținut: Anca Zaharia, Ramona Boldiszar (pe ambele le admir pentru faptul că promovează lectura pe toate platformele de socializare posibile, inclusiv pe Facebook și pe blogurile personale, mi se pare o performanță consecvența postării pe blog în 2022, în condițiile în care tipăriturile au de suferit ca popularitate în rândul generației Z, care consumă format foto-video (instagram sau Youtube).

Alte recomandări din aceeași sferă sunt Bogdana Todoruțiu (bogdyt), Cristina Pascanu de la Dimineți Târzii și Romina Hamzeu de la po3ziadeduminică, care pune la dispoziție poeți contemporani care deja au publicat, dar și poeți nedebutați.

Dincolo de preferințele literare sau de alte recomandări venite din mediul digital, consider că este important să studiem literatura de pe internet în sine. Calitatea sau lipsa calității acestui tip de literatură poate fi dată de faptul că nu ține cont de rigori academice sau de un spirit critic. Generația din care fac parte scrie cu o sinceritate tranșantă, din simpla dorință de a transmite emoție și a-și exterioriza trăirile proprii.  Totodată, literatura venită din acest mediu are un avantaj, față de literatura clasică, regăsită pe hârtie. Vizibilitatea.  Platformele de socializare îți oferă vizibilitate ca poet, pe când procesul publicării unei cărți este mult mai anevoios - de la manuscris la alegerea editurii și la forma finală a cărții. Presupune accesul la resurse, și chiar și atunci, nu ai garanția că odată publicat, un volum de poezie va avea succes în rândul cititorilor.

Vorbind despre raporturile dintre cititor și scriitor în mediul virtual, bineînțeles, există avantaje, dar și limitări. Cititorii au posibilitatea de a da mai departe ceea ce scrii tu (un simplu share pe social media face minuni pentru poeți nedebutați), de a lăsa comentarii sau impresii pe marginea textului. Mediul online te poate aduce mai aproape de cititori (am ocazional interacțiuni pe instagram cu cei ce mă urmăresc, în care le răspund la întrebări sau curiozități, pentru a stimula comunicarea în comunitate) dar asta nu înseamnă că ei te cunosc personal. De asemenea, limitarea cea mai mare pe care am întâlnit-o are legătură cu lecturile de poezie. Am avut norocul să susțin anul ăsta două lecturi cu public în București. Bineînțeles, deși m-am bucurat de cei prezenți, o parte dintre cititorii mei se află în alte părți ale țării. Pentru mine contează și interacțiunea față în față, dincolo de ecrane și pixeli.