Eu când scriu, sunt atât de singură. Singură cu gândurile mele, cu personajele toate care sălășluiesc, frumoase-s jivinele, în mine. Niște solitare, asta suntem. Și, adesea, ne e frig. Diferența dintre a scrie și a traduce stă în frig și-n frica pe care le resimți. Când traduc, nu sunt niciodată singură și nu mi-e frig. Nici frig, nici frică. De când am început să traduc, printr-un hazard fericit, îi scriu pe alții, traduc pentru alții, traduc ceva și pe cineva. Gândesc dublu și simt triplu. Înt ...

"Dacă ești cuminte, facem scrisu’ de pe munte" promite o mamă-turistă arătându-i în zare cu degetul copilului prea mic pentru o astfel de ispravă de vitejie. Este duminică după-amiază, suntem în dricul verii și târgul de carte se stinge și se strânge trist, nici reducerile de ultimă oră nu mai conving turiștii de pe strada Republicii, instalați burghezește pe terasele restaurantelor la tochituri și papanași, să cedeze ispitei de a mai lua ceva literatură estivală. Nu sunt convinși nici turiștii ...