
Prima revistă de creație hibridă, înființată în 24 februarie 2020.
Editată de Asociația Creatorilor de Ficțiune

Cred cu tărie în arta hibridă, într-o nouă formă de expresie care a început timid de trei decenii încoace. Între literatură, artele plastice, film sau muzică au crescut treptat teritorii de graniță, din ce în ce mai întinse, pregătite să-și declare autonomia. Filmul de artă, clipurile artistice, pictura tematică, muzica bazată pe text sau pe o temă literară, poezia ca manifestare vizuală, numeroasele forme ale artelor spectacolului, micro-ficțiunile, flash-ul literar, "instalațiile" simbolice, adeseori bazate pe literatură, reinterpretarea spațiului exterior prin varii modele, de la filmările cu dronă, mixate pe impresii tematice, la ingenioasele informații animate sau la imaginile parodice, care au umplut netul etc. totul tinde spre o schimbare majoră a sensului creației. Ne aflăm în plină epidemie creativă. Gândiți-vă doar la milioanele de clipuri (testimoniale sau simple înregistrări cu telefonul), în care un om a simțit nevoia de a-și împărtăși imaginarul casnic, și vă veți afla în centrul expansiunii. Toate aceste schimbări și mai ales diversificarea actului creativ m-au determinat să înființez o asociație a creatorilor de ficțiune (ACF), propunându-mi să contribui la întâlnirea unor artiști preocupați de fenomen: scriitori, actori, artiști plastici, cineaști, regizori, critici și cronicari din domeniul ficțiunii, fotografi, creatori de concepte artistice, oameni capabili să creeze sau să ea parte la o creație colectivă etc.
Revista OPTm-Ficțiunea, fiind editată de această asociație, a constituit un loc de întâlnire. A apărut săptămânal, în fiecare luni. Cu acesta, avem deja 116 numere online și 29 în print. Fiind vorba despre o activitate destul de lungă, am decis să instituim niște premii, pe care le-am numit Premiile FICȚIUNEA. Pentru început, avem 3 premii: Pentru cel mai creativ artist vizual. Pentru cel mai creativ scriitor. Premiul Personalitatea artistică a anului.
În principiu, orice membru al asociației poate face propuneri, iar creatorii propuși de cel puțin două persoane vor intra pe lista nominalizaților. Juriul va fi întotdeauna compus doar din 3 persoane. Mi se pare absurd să mimăm obiectivitatea aducând oameni mulți, de cele mai multe ori anunțați în ultimul moment, pentru ca până la urmă să hotărască tot o singură persoană, autoritatea ocultă ori rețeaua nevăzută a unei mafii penibile.
Apoi cred sincer că e nedreaptă situația de nominalizat. Nominalizatul e un om adus să dea greutate celui care ia premiu. Cum totul este subiectiv în lume, am decis ca listele cu nominalizații să fie suficient de lungi. Fiecare om de pe acea listă merită premiul. Pentru fiecare categorie va hotărî un singur om, justificându-și public alegerea, prezentând calitățile fiecărei opere/persoane nominalizate.
Premiile FICȚIUNEA de anul acesta se vor decerna într-un spațiu creativ, la malul mării, pe Plaja Neversea, din Constanța. Festivitatea va avea loc în seara de 8 iunie, 2022 și beneficiază de sprijinul Centrului Cultural "Teodor Burada" al Consiliului Județean Constanța.
Bogdan Simion (Cobzarul) - pentru prestațiile inedite din cadrul numeroaselor emisiuni radio și TV
Alina Grigore - pentru regia lungmetrajul său de debut, Crai Nou ("Blue Moon"), câștigător al marelui premiu la Festivalul Internațional de Film San Sebastian.
Bogdan Farcaș - pentru rolul Florin Iespas, din lungmetrajul Neidentificat (r. Bogdan Apetrei), pentru care a primit Premiul Gopo pentru cel mai bun actor.
Claudiu Bleonț - pentru rolul lui Crăcănel din D-ale carnavalului (r. Alexandru Dabija), TNB
Andrei Huțuleac - pentru filmele #dogpoopgirl și Copacul dorințelor.
Suzana Dan - pentru originalitatea promovării ideii de creație și ficțiune
Iuliana Vîlsan - pentru scenografia piesei Nepotul meu, Veniamin (r. Vlad Massaci), Teatrul de Comedie
Ligia Pârvulescu - Translucid, Litera, bpc, 2021
Ileana Negrea, Jumătate din viața mea de acum, frACTalia, 2021
Liviu G. Stan - Salamandre, Litera, bpc, 2021
Ioana Iuna Șerban - Un viitor care se potrivește trecutului, Ed. Vellant, 2021
Cristian Fulaș - Ioșca, Polirom, 2021
Flavius Ardelean – Vene rare, Nemira, 2021
Radu Găvan - Isus din întuneric, Litera, bpc, 2021
Tudor Giurgiu - pentru crearea unui mediu de stimulare a creației și pentru viziunea sa particulară asupra ficțiunii.
Horia Sârghi (pentru cel mai creativ, cult și veridic podcast)
Razvan Mazilu (pentru latura hibridă și originalitatea spectacolelor sale)
Horațiu Mălăele - pentru implicarea în numeroase zone ale ficțiunii (film, teatru, carte, desen).
Ioan Cristescu - pentru una dintre cele mai coerente și intense activități de stimulare a creativității ficționale (teatru, film, literatură etc), pentru care MNLR a și primit anul trecut DASA AWARD.
Bogdan Alexandru Stănescu - pentru crearea colecției de ficțiune străină "Anansi. World fiction", la Pandora M.
Lila Passima - pentru originalitatea temelor de reconstrucție antropologică a universului etnic.
Reamintim că nominalizații sunt selectații din propunerile făcute de membrii Asociației Creatorilor de Ficțiune în colaborare cu revista OPT motive-Ficțiunea.
Premiile vor fi anunțate în cadrul unei festivități care va avea loc în seara de 8 iunie, pe Plaja Neversea, din Constanța, la ora 19.
Anul acesta Premiile Ficțiunea beneficiază de sprijinul Centrului Cultural "Teodor Burada" al Consiliului Județean Constanța.
Juriul este constituit din
Doina Ruști - scriitoare
Adriana Irimescu - actriță
Andrei Boncea - producător de film
Doina Ruști este prozatoare "de primă mărime a literaturii de azi", după cum o numește Nicolae Breban , "de mare talent și intuiție", în opinia lui Norman Manea , distingându-se printr-un stil puternic și vibrant. Romanele și povestirile ei sunt premiate, traduse în mai multe limbi și studiate în școli. Opera sa se remarcă prin îmbinarea fantasticului și a realismului social dur, romanul său de referință fiind Fantoma din moară (2008), ficțiune puternică despre comunismul românesc, roman inclus în neogoticul postcomunist, atât în Enciclopedia lui J. A. Weinstock, de la Routledge, cât și în Studies in Gothic Fiction, Zittaw Press. Venind tematic în completare, Ferenike, romanul cel mai personal, este o ficțiune politică, autobiografică (Humanitas, 2025). La fel de apreciat și poate cel mai cunoscut roman al său este și Lizoanca la 11 ani )(2009), roman despre prostituția infantilă, ca stil, comparat de critica occidentală cu Ciuma* lui Camus (Il Libero), cuprins în multe programe europene (între care la Școala Doctorală a Universității Barcelona). De largă popularitate se bucură trilogia fanariotă, compusă din romanele Manuscrisul fanariot, Mâța Vinerii (The Book of Perilous Dishes*) și Homeric, romane care explorează imaginarul balcanic, într-o formulă originală, fabulatorie și de actualizare a istoriei. Mircea Muthu i-a dedicat un capitol în cartea sa, Balcanismul literar românesc. Mai multe aici