
Prima revistă de creație hibridă, înființată în 24 februarie 2020.
Editată de Asociația Creatorilor de Ficțiune

Premiul Revistei Ficțiunea și nominalizare la categoria Operă-manifest a Premiilor Ficțiunea
Meta Vers, volumul semnat de Dan Mircea Cipariu, poate fi considerat un spațiu al ficțiunii, un fel de laborator în care elementele imaginarului și ale realității se amestecă pe cât de ingenios pe atât de credibil. Căutarea tiparului care fundamentează universul unui poet este una dintre obsesiile vechi ale lui Cipariu, temă care a făcut și obiectul tezei sale de doctorat: Tipare ale imaginii poetice.
În concepția sa, există un model generic, aflat la temelia universului, iar gândirea poetică funcționează după același principiu. Faptele cotidiene trec prin malaxorul emoțional, fiind reordonate, conform "tiparului" subiectiv. Tocmai de aceea volumul abundă în fapte cotidiene, care ajung vrând nevrând "în vortex de mâna maicii domnului" - anamorfozele, transformările continue, dinamica haosului și a structurilor fractale numărându-se printre temele sale curente. Totul încape în cuvinte, de la "țările de ceai alb/până în insulele decadente de hamei și cuișoare". Geografia lui Cipariu se compune din teritorii de o simplitate desăvârșită, dar și din spații labirintice, populate de delicii levantine ori de amenințări. Meditație și acceptare, metafizică de tip bizantin, atitudinea lirică din acest volum lasă la vedere un act de maturizare iconică:
"aștept în raze de aur un dovleac plăcintar
par și impar de mână și de tipar
ca o nesfârșită câmpie"

Există la Cipariu și o tentație a șocului, tocmai de aceea frapează din primele poeme prin puterea imagistică, adeseori cosmopolită. Începând cu poezia intitulată grila de evaluare ("a fi sau a avea/ iată judecata/ pentru care vei fi/ mântuit/ sau alungat"), continuând cu dacă ("cerul european e plin de ideologii și de stele") și ajungând la carnetul de bal, unde "bolile de memorie și de limbaj/intră/în spațiul/dintre veghe și scris" suntem anunțați că poezia înseamnă o lentă intrare în imaginea condamnată să se transforme. Viața însăși e pendulare între real și virtual: "intrăm în imagine/cu guri străine/cu narcotice/cu toată industria pierderii de sine", experiență derulată rutinant: "ies din program/din aria de acoperire/ din rețeaua de fantasme a lumii". Totul este cuprins în imaginea-matrice, capabilă să dilate aspirațiile, să potențeze imaginarul și să schimbe destinația accidentelor de gândire. Experiența viului și a trăirii capătă tebsiune și viteză, încât timpul devine un "mai mult ca prezent".
Volumul aduce ca temă dominantă căutarea universului acceptabil ca refugiu și laborator creativ. Meta-vers e un land poetic, desprins din memoria eului profund, aparținând, deopotrivă, tangibilului și intangibilului, proces poetic care duce la o ecuație dintre real și virtual – de altfel, o miză generală a volumului. Sub impactul tehnologiilor, artistul "descifrează/tatuaje hieroglife ideograme/litere și emoticoane/din minereul de semne arbitrare", iar înaintarea sa în labirint nu mai stă sub amenințarea monstrului, ci a hyper-trăirilor accelerate, "furtuni sinestezice și fumuri eliberatoare".
De la sondări ale subconștinetului, la interogări ale realității, acest egon liric se autodefinește, dar definește și lumea, ca pe o imagine infinită, derulată "în spații fără pereți/ printre lanțuri/ programe digitale/ coduri de bare". Lumea din meta-vers intră și trăiește în/prin imagine, de aceea, aici se pot forma & deforma cuvintele, plăcerile etc. Singură credința că nimic nu se pierde, totul fiind (un) colaj, e intangibilă. Nu întâmplător, în poezia gavotă descoperim că "aproape de realitatea ultimă/ de dincolo de manifestare/ e/ meta versul". Aici ajung refulările, dorințele, imaginea concentrată a omului trăitor. În acest depozit al experiențelor sunt depuse gândurile in nuce, visele fără deznodământ. Aici este timpul etern.
Momentul integrator, de (dez)ambiguizare, și de punere în abis a meta-versului, inclusiv a autorului, se petrece în poezia care dă titlul volumului: "acte și imagini declanșatoare/ton semiton culoare/ și nimic/ despre ceea ce a vrut să spună autorul".
Sinestezic, cu emoție, volumul aduce o latură mai calmă, mai profundă a poetului, care a scris "Singurătatea vine pe facebook“ ( 2012), renunțând aici la alunecările satirice, coborând pe nota gravă, decisă de schimbarea în fața căreia există doar perspectiva participării. În noua ipostază, "autorul tastează cu predestinare/un cabalist", iar mesajul se vrea manifest, avertizare și până la urmă trecere metafizică în poezia născută în epuratul, și necesarul spațiu virtual.
Îmbinând consemnarea simplă, adeseori ca o informație din social media, și efuziunea cu încărcătură bizantină, plină de subsoluri, Meta Vers este un volum înscris în mai mult ca prezentul erei Wild Web. Convingător prin mesaj, inteligent și duios, volumul lui Cipariu e și un un mod de a înfățișa liric beneficiile acceptării.
META VERS, volum însoțit de 7 desene de Mihai Zgondoiu, editura Vellant, 2022.
Doina Ruști este prozatoare "de primă mărime a literaturii de azi", după cum o numește Nicolae Breban , "de mare talent și intuiție", în opinia lui Norman Manea , distingându-se printr-un stil puternic și vibrant. Romanele și povestirile ei sunt premiate, traduse în mai multe limbi și studiate în școli. Opera sa se remarcă prin îmbinarea fantasticului și a realismului social dur, romanul său de referință fiind Fantoma din moară (2008), ficțiune puternică despre comunismul românesc, roman inclus în neogoticul postcomunist, atât în Enciclopedia lui J. A. Weinstock, de la Routledge, cât și în Studies in Gothic Fiction, Zittaw Press. Venind tematic în completare, Ferenike, romanul cel mai personal, este o ficțiune politică, autobiografică (Humanitas, 2025). La fel de apreciat și poate cel mai cunoscut roman al său este și Lizoanca la 11 ani )(2009), roman despre prostituția infantilă, ca stil, comparat de critica occidentală cu Ciuma* lui Camus (Il Libero), cuprins în multe programe europene (între care la Școala Doctorală a Universității Barcelona). De largă popularitate se bucură trilogia fanariotă, compusă din romanele Manuscrisul fanariot, Mâța Vinerii (The Book of Perilous Dishes*) și Homeric, romane care explorează imaginarul balcanic, într-o formulă originală, fabulatorie și de actualizare a istoriei. Mircea Muthu i-a dedicat un capitol în cartea sa, Balcanismul literar românesc. Mai multe aici