Ce părere ai despre premierea unor povestiri în cadrul premiilor Ficțiunea?

Orice premiu, dacă nu ești Cioran sau Cine-a-mai-refuzat-premiile-celebru-la-propriu-fiind, poate fi bine primit… este o modalitate de a recunoaște cuiva meritele, truda, nebunia (frumoasă, sănătoasă), este un mod de a-l promova, vinde, crucifica, iubi, adora, după caz… pe cel premiat! Multe povestiri sunt/ au fost super când le-am citit, poate vor mai fi și recitite, cert este că se vor găsi și în Paradisul lui Borges… Cert Incert!

Cum a fost să afli că ești nominalizat pentru poezie de o revistă care se ocupă de Ficțiune? Respingi cu totul legătura dintre poezie și Ficțiune? Ori crezi în valoarea ficțională a poeziei? Are poezia o imagologie de tip/sau cu potențial epic?

Nu cred în… Incredibil, dar când vezi cu ochii tăi scris, trebuie să accepți! M-am bucurat, evident, dar oarecum precum Nikita lui Besson când a fost rugată să zâmbească în oglindă! S-a întâmplat ca la apariția primului volum de poezie, în urma unui premiu național, la "Porni Luceafărul…". Părea ireal, încât nici când am primit pachetul în brațe, pachetul cu tirajul, în gară la Botoșani, în 2001, nu realizam ce mi se întâmpla! Nici acum nu cred că a fost și nu mai e!

Clar: pentru mine, a se vedea și mai jos, poezia este și ficțiune, pentru că, mai întotdeauna, poezia era o ciornă pentru un viitor (nesigur) roman, deoarece… La început, am vrut să fiu Dostoievski, după ce am citit "Demonii", sau Cărtărescu, după "Nostalgia", Fowles, după "Magicianul", Kundera, după romanele sale, deși am început cu "Iubirile caraghioase", cum este și iubirea mea pentru literatură" ș.a.m.d.

Scrii și roman: există o relație între poem și roman, în cazul tău? Ai transformat vreun poem în capitol/secvență de roman?

Scrie aici câteva versuri din "Horodok" - de certă construcție ficțională!

Doar exersez romanul! Și exersez rar… Exagerând în multe sensuri, este ca și când te-ai gândi la Marilyn Monroe SAU la cele 12 avorturi ale sale: o direcție ar fi cea a celor 12 romane începute și neterminate… Cert este că în "Pirapitinga", singurul text aproape finalizat (măcar a apărut!) într-un proiect colectiv numit "IV Romane", sunt și poeme intercalate, care pot fi considerate mini-sub-capitole…

Care este intriga recentului tău roman?

Intriga este însăși Literatura! În forma mea de nebunie (prin care am încercat să fac să nu sufere nimeni! Nu știu dacă am reușit!), nu prea despart Viața de… Text! Marii scribi sunt îngerii care notează tot ce facem, gândim, bla, bla… Tot ce scriem! Vă dați seama, ce va fi oare la Judecata de Apoi?

Lăsând un pic teribilismele deoparte, intrigile sunt legate de… destin. Ce destin au iubirile, visele, pacea, onoarea, demnitatea, drumurile greșite, personajele negative care nu sunt niciodată îndeajuns de negative pentru a le înlătura fără mustrări de conștiință, scurt, cu o picătură de cerneală în ceafă?

Cum scrii? Faci fișe de personaje? Le desenezi?

Mai degrabă haotic, dar mai încerc să fac și ordine… De câte ori am făcut planuri, schițe, sinopsisuri, nu s-a finalizat! "Pirapitinga" s-a finalizat, cât s-a putut finaliza, suprarealist, adică miraculos… Aprofundând suprarealismul ulterior, am constatat că am aplicat tehnici suprarealiste, plecând de la… realitate și de la un manifest la care cred că am aderat doar eu, un manifest adaptat la Dogma lui Lars von Trier și a prietenului său… Un manifest publicat la vreo zece ani după cel cinematografic, publicat prin nu mai știu ce revistă culturală, dar care se găsește și în cuprinsul romanului apărut la Brumar, în 2018…

Cum construiești finalul unei opere?

La romanul pe care-l schițez, construiesc acum, lăsându-l încă liber, cred că am finalul deja, deși asta mă enervează… Ca la orice construct (film, roman, piesă de teatru, show de orice fel ar fi), nu-mi place să știu finalul, așadar s-ar putea să-l schimb…

Ce importanță are mesajul în Pirapitinga? L-ai avut în minte de la început ori l-ai plantat pe final?

La Pirapitinga n-am plantat nimic, a venit de la sine… Mesajul probabil "apare" la un moment dat, probabil are și importanța lui, dar cred că întotdeauna m-am gândit la o poveste, care trebuie să fie spusă, scrisă… pentru povești trebuie și eroi, așa că îi cauți și pe ei…

Ce piesă vestimentară se află pe primul loc pentru tine? Privind vestimentația, ce personaj de ficțiune dintre cele citite/văzute - e pentru tine un model de eleganță? Dar un model boem?

Cred că budigăii sau chichițeii (tot mă întreaba recent a doua mea fetiță ce sunt budigăii, iar prima mea fetiță, când era mică-mică, îi numea chichiței), că doar cu ei începem sau nu… Sau poate ar trebui să scriu despre obsesia blugilor sau a costumelor… Am avut mereu complexul acesta, al ținutei vestimentare dorite, conforme cu protocolul, acum monstrul este adormit… Dar dacă mi-aș permite, cred că aș mai rău ca o… pițipoancă… Scuze, sunt rasist… aici! Dar un papillon ar merge și la plajă!

Și, da, trebuie să ajung la un croitor, să dau comandă de două costume… cât mai nonconformist conformiste! Ceva între costumele din Game of Thrones și… Mahatma Gandhi! Literar, aș avea și obsesia unui anume turban… (Șșștt, vă rog, este un proiect literar secret pentru copii!)

Care ar fi evenimentul scriitoricesc din imaginația ta pe care ți-l dorești cel mai mult?

Cred că aici imaginația mea lasă de dorit! Probabil ar trebui să aibă firescul și Bucuria festivităților Premiilor Ficțiunea, din punct de vedere… social; strict scriitoricește, să ai un roman tradus la… Gallimard (este un mit gălățean, asupra căruia trebuie să revin, pentru "a deveni ciumete de Gallimard"! Sic!), o piesă de teatru jucată într-un amfiteatru (în ruine sau nu) din Grecia, Turcia, Sicilia sau în Colosseum… Pe la 20 de ani mai puteam glumi și cu Nobelul, dar acum sunt plictisitor de lucid! Translucid: mi se vede nimicul dintre mine și iubirile mele, și câte povești are nimicul! Din nimic Marele Posibil a schițat prima lume cunoscută… Lăsând un anumit tip de imaginație deoparte, aș fi încântat ca fetele mele (Sara, Adela și… soția, Nia) să vină la mine cu primele lor încercări și ambiții literare… Oricât de modeste!

Lăsând speculațiile la o parte, dorința cea mai sigură, din acest punct de vedere, scriitoricesc, ar fi să termin al doilea roman, cum o fi, ca să-l încep pe al treilea, pardon, mai am începute nenumărate variante, să-l termin pe al treilea, cu niște adorabile personaje turcești și tătărăști, deoarece, dacă tot lucrez la doctorat la astfel de reprezentări orientaliste, ispitele au devenit mari și au gust de cafea la nisip și baclavale autentice!