Revistă print și online
Popularitatea jocurilor video a crescut considerabil în ultimii ani, mai ales în contextul pandemiei care a dus la creșterea interesului pentru mediile virtuale ca forme de divertisment în timpul carantinei. Dintr-un raport al Romanian Game Developers Association aflăm că numai în anul 2020, 7.9 milioane de români au preferat jocurile video ca principală formă de divertisment. În plus, din ce în ce mai multe medii încearcă să integreze și să utilizeze jocurile video pentru a satisface noile preferințe ale consumatorilor, cel mai relevant exemplu din ultima perioadă fiind adaptarea jocului The Last of Us în serialul cu același nume de pe platforma HBO.
Adaptarea și transferul elementelor narative dintr-un mediu în altul este un proces bine cunoscut și utilizat în societatea ultimelor decenii, mai ales când vine vorba de literatură. Să ne amintim de succesul filmelor Harry Potter, al serialului Game of Thrones și al jocurilor The Witcher. În cazul concret al jocului video observăm, deci, posibilitatea de a "transforma" textul ficțional într-un univers virtual interactiv, dar oare putem proceda și invers? Adică să pornim de la jocuri video spre a scrie texte de ficțiune?
În jurul anilor 2010-2012 apare în spațiul rusesc și ucrainian un nou gen literar numit LitRPG (Literary Role Playing Game), în care elemente din jocuri video sunt îmbinate cu elemente ficționale. Acțiunea se petrece într-o lume virtuală, iar personajele sunt adesea jucătorii prinși într-un joc video, care trebuie să facă față provocărilor îmbunătățindu-și abilitățile. Structura narativă este asemănătoare cu cea a unui joc, limbajul este specific, iar descrierile personajelor sunt realizate prin termeni precum stamina, skill, HP percentage, level, damage. Mecanicile și regulile jocului sunt ușor de recunoscut, întrucât lectura presupune experiența literară a jocului video, "citirea" lui pe un suport tipărit. Astfel, textul este scris în așa fel încât să aibă în prim plan evoluția personajelor, explorarea spațiului ficțional, colecționarea de obiecte (items) necesare diverselor provocări și lupta cu inamici, de cele mai multe ori creaturi fantastice. Cel mai popular volum al acestui gen este cartea Ready Player One scrisă de Ernest Cline în 2011, în care Wade Watts, personajul principal al romanului, pornește într-o vânătoare de comori în lumea virtuală a jocului video OASIS, în care oamenii pot face orice și pot fi oricine doresc.
Odată cu creșterea interesului pentru LitRPG, au fost publicate tot mai multe cărți cu tematică de jocuri video. Pentru cei interesați de acest gen, există o bază de date actualizată constant pe site-ul litrpgpodcast.com, unde pot fi urmărite și interviuri cu autorii acestui gen.
Prin influența sa, jocurile video au devenit parte integrantă a literaturii, deschizând astfel un nou drum pentru scriitorii de ficțiune și oferind cititorilor o experiență de lectură unică. În cele din urmă, cartea rămâne unul dintre principalele medii culturale, care transcende barierele spațio-temporale și se metamorfozează în funcție de nevoile, preocupările și preferințele cititorilor.
Absolventă a Facultății de Litere, Universitatea din București, Andreea este în prezent doctorandă la Școala Doctorală Litere cu o cercetare despre povești în jocuri video și cărți scrise după jocuri video. A publicat texte în revista online P(RO)EZIA și a participat la diverse proiecte literare printre care se numără proiectul multidisciplinar "Visible X Invisible" (WASP Studios 2019).