Au apărut

de peste dune,

au trecut în zbor

întețit

spre mare

sau spre un iaz stingher

sau spre oricare loc

în care lebedele zboară,

arzător, imaculat

inima ochilor lor

privind în jos

apoi în depărtare,

cuprinderea adâncă

a aripilor lor

luminată precum zăpada,

puterea claviculelor

găsindu-și ecoul

înăuntrul corpului meu.

Cum aș putea să nu le ador?

Cum aș putea să nu îmi doresc

ca una din ele să scape

o pană albă

doar ca să am

ceva în mână

care să îmi spună

că au fost reale?

Desigur,

asta a fost ceva necugetat.

Ceea ce iubim, armonios și pur,

nu este să fim îmbrățișați,

ci ca cineva să se încreadă în noi.

Apoi au dispărut, în depărtarea de neatins.

Traducere din engleză de Paul-Daniel Golban